Consilierul Traian Petcu: „Bârladul riscă sancțiuni din cauza unor erori în documente privind fonduri UE”

„Uniunea Europeană trebuie respectată pentru banii alocați în finanțarea proiectelor la Bârlad, bani care trebuie cheltuiți corect și transparent. Nu ne putem juca cu banii europeni, nu putem fenta finanțatorul.”

Aceasta este declarația consilierului local bârlădean Traian Petcu, ce a identificat erori într-un document administrativ care trebuie să justifice felul în care au fost cheltuiți banii europeni.

Concret, liberalul Traian Petcu se referă la procesul verbal de recepționare a unor străzi reabilitate de SC Nomis, printr-un proiect cu finanțare europeană. Petcu trage un semnal de alarmă, solicitând Primăriei (beneficiarul lucrărilor) să modifice acest proces-verbal, astfel încât să reflecte întocmai realitatea din teren, respectiv materialele folosite. În caz contrar, UAT Bârlad riscă să suporte consecințe financiare extrem de împovărătoare.

„Au trecut patru luni de la recepția lucrărilor realizate SC Nomis pe bulevardul Epureanu, strada Dragoș Vodă și alte câteva străzi, dar nici până acum nu s-a corectat greșeala, voită sau nu, din procesul verbal de recepție. Nicăieri în proces nu apare „zgură de furnal”, material folosit în realizarea lucrărilor după ce a fost modificată soluția tehnică. S-a folosit zgură de furnal, atunci să apară zgură de furnal și nu piatră spartă, cum era prevăzut de altfel în proiect. Procesul verbal trebuie să reflecte realitatea, altfel riscăm să dăm banii înapoi. Sunt sume enorme, pe care nu avem de unde să le înapoiem, decât dacă ne îndatorăm pe zeci de ani. În plus, această eroare, repet, voită sau nu, va trebui corectată de urgență, pentru că în caz contrar, ea atrage și o răspundere penală pentru fals în documente.”, a declarat Traian Petcu.

Anul trecut, în noiembrie, a fost realizată recepția unor străzi în cadrul proiectului „Modernizarea infrastructurii de transport în scopul reducerii emisiilor de carbon în municipiul Bârlad” (Străzile Dragoș Vodă, Nicolae Bălcescu, Constantin Hamangiu, Bulevardul Epureanu, Park & Ride Nord, Park & Ride Centru și Park & Ride Sud).

Comisia de recepție care și-a desfășurat activitatea între 3 și 10 noiembrie 2025 nu a sesizat că în documentul administrativ pe care l-a semnat nu a fost menționată și zgura de furnal (lidonitul) pe care societatea Nomis, care a executat lucrările, a folosit-o în locul pietrei sparte ce era trecută în proiectul inițial cu care a câștigat licitația.

Cu alte cuvinte, soluția tehnică schimbată este nerecunoscută de actul final, în condițiile în care coerența documentelor este obligatorie în cazul proiectelor cu finanțare europeană.

Traian Petcu, aflat în posesia unui alt document, în care se face referire la procesul verbal din 15 decembrie 2022, emis de IJC Vaslui, se întreabă cum de reprezentantul Inspectoratului Județean în Construcții, vocea cea mai autorizată din cadrul comisiei de recepție, nu a observat eroarea din procesul verbal.

„Nu pot să înțeleg cum domnul Florea a putut semna acest proces verbal de recepție, când el, ca reprezentant al IJC, cunoștea foarte bine că Nomis a folosit zgură de furnal și nu piatră spartă, așa cum apare în procesul verbal încheiat în 15 decembrie 2022, emis de IJC.”, a adăugat Traian Petcu.

În procesul verbal nr. DO474125 din 15 decembrie 2022, emis de IJC Vaslui, se preciza că „se constată modificarea componenței stratului superior din piatră spartă în agregate de furnal, astfel încât este necesară elaborarea unei expertize tehnice de specialitate. Se constată că așternerea acestui strat s-a realizat înainte de oficializarea oricărei dispoziții de șantier sau alte documente oficiale, fără aprobarea dirigintelui, prezenta expertiză tehnică având ca scop confirmarea soluției în concordanță cu normativele în vigoare, urmând ca antreprenorul să emită procesele verbale de lucrări ce devin ascunse sau alte documente de calitate.”

Corect ar fi fost ca executantul să folosească piatra spartă, așa cum prevedea proiectul, în semn de respect față de finanțator, dar și față de ceilalți participanți la licitație.

Primăria este cea care a propus schimbarea soluției tehnice și în loc de piatră spartă s-a utilizat zgura de furnal (lidonit), un material cu performanțe mai scăzute și mult mai ieftin. Legislația permite schimbarea soluției tehnice, ceea ce s-a și întâmplat. Și dacă s-a folosit lidonitul, acest lucru trebuia specificat în procesul verbal al lucrărilor.

Niciunul dintre membrii comisiei de recepție nu a sesizat lipsa lidonitului din context, deși a fost un întreg scandal la vremea respectivă, din cauza căruia constructorul a oprit o perioadă lucrările.

Cu toate acestea, toți membrii comisiei și-au pus semnătura: de la Iulian Bîca, președintele comisiei de recepție, membrii angajați ai Primăriei și Poliției Locale, până la primarul Boroș, a cărui semnătură are o greutate maximă, în calitate de beneficiar.

Luni, 30 martie, în cadrul ședinței de Consiliu, primarul aducea în discuție fondurile europene, precizând că „UE e atentă. Europenii sunt cu ochii pe noi și orice bănuț european este controlat la sânge.” Nici el nu a fost atent la ce a semnat?

„Zilele acestea, au loc recepții la alte străzi realizate de Nomis în cadrul proiectului de modernizare a infrastructurii de transport și ar fi de dorit ca asemenea greșeli să nu se mai repete în procesele verbale ce vor fi ulterior semnate de comisia de recepție. Fiți atenți ce semnați, pentru că Uniunea Europeană este cu ochii pe noi și dacă vor mai apărea asemenea scăpări intenționate sau nu, suntem buni de plată. Dar urgența este să corectați greșeala din procesul verbal întocmit de comisia de recepție în noiembrie 2025, pentru a nu fi nevoiți să suportăm consecințe care nu sunt de dorit!”, a transmis consilierul Traian Petcu.

În toată această situație, firma constructoare este exonerată de consecințele erorii din procesul verbal, întrucât întreaga responsabilitate o are comisia de recepție.

Întrebat de redactorul Puls24.ro, ce material s-a folosit în urma schimbării soluției tehnice, administratorul Cătălin Simion a declarat că s-a lucrat cu „piatră spartă sintetică”.