Dezbatere RestartEdu: cum ne manipulează fake news-ul în fiecare zi și cum putem evita asta

Atitudine. Asociația RestartEdu din Bârlad atrage atenția asupra unui fenomen deosebit de îngrijorător – fake news, ale cărui efecte sunt devastatoare și au la bază manipularea maselor. Puterea acestei manipulări poate fi slăbită printr-o serie de modalități, inclusiv prin acțiuni de informare a populației consumatoare de știri, în special în mediul online.

O astfel de acțiune a avut loc sâmbătă, 18 aprilie, la Cinematograful Victoria, unde Asociația RestartEdu, sub genericul „Cum să recunoști și să eviți Fake News”, a organizat o activitate excepțională, atât prin tema aleasă, cât și prin luările de cuvânt.

Invitatul special a fost jurnalistul și teologul Paul Palencsar, al cărui discurs a captivat total atenția publicului, punând auditoriul pe gânduri, în contextul în care am ajuns să fim zi de zi intoxicați cu știri false.

Jurnalistul a explicat că începuturile acestui fenomen care atinge acum cote maxime s-a petrecut în anii ’80, când KGB a lansat pe piață o știre devenită imediat virală, prin care Statele Unite ar fi creat virusul HIV. În contextul războiului rece dintre URSS și SUA, răspândirea acestei știri false a avut drept scop schimbarea percepției tuturor asupra realității, ținta fiind, evident, Statele Unite și poporul american.

S-a exploatat o realitate – existența acestui virus, ajungându-se până la acuza pe nedrept Statele Unite că l-au creat.

„Începutul acestui fenomen s-a petrecut în anii ’80, iar autorul a fost KGB-ul. Conform surselor, doar 15% din activitatea KGB era de spionaj, restul erau măsuri active, propagarea de minciuni pe piață, existând chiar în obligația agenților KGB să identifice cele mai creative minciuni cu care să fie intoxicată planeta. Au trecut atâția anii, din anii ’80, și suntem la fel de proști, încât credem încă în fake news. E un fenomen periculos, diferit de propagandă. Te ajută să crezi că tu ai ajuns la concluzia respectivă.”, a precizat Paul Palencsar.

Cunoscutul jurnalist a felicitat Asociația RestartEdu pentru această dezbatere, care s-a încheiat cu o sesiune de întrebări din partea publicului, cât și pe medicul Ovidiu Ciobotaru și deputatul Mihai Botez, pentru conținutul bine structurat al materialelor prezentate.

Este o realitate că a devenit tot mai dificil să facem diferența între adevăr și minciună și asta pentru că fake news-ul, care continuă să se răspândească și să intoxice tot mai multe persoane, indiferent de categoriile socio-profesionale, speculează profilul psihologic al fiecărui internaut.

Prin fake news-ul pe care îl servesc, platformele de socializare verifică gradul de credulitate al utilizatorilor, iar dacă acesta este la un nivel ridicat, îi intoxică permanent, devenind victime sigure.

Nici domeniul medical nu este scutit de răspândirea știrilor false și este cu atât mai grav cu cât ele pot afecta sănătatea și chiar viața oamenilor.

Medicul Ovidiu Ciobotaru, președinte al Asociației RestartEdu, a ținut să facă unele precizări despre pericolul pe care îl reprezintă acest fenomen pentru populație.

„În pandemie, acest flagel a atins un nivel maxim. Au fost răspândite în mediul online, pe diferite platforme și la unele televiziuni, știri false care au avut un impact nefast și asupra României. 40% din populația țării noastre a crezut toate minciunile privind inexistența COVID-ului sau pericolul vaccinării. Drept urmare, rata vaccinării anti-COVID a scăzut dramatic și ulterior și rata vaccinării anti rujeolă, dar și anti HPV . România este în topul european la rata mortalității din cauza cancerului uterin. O altă minciună răspândită la nivel mondial se referă la hepatoprotectoare, care sunt promovate ca un miracol, deși lucrurile nu stau chiar așa. Societăți mari de gastroenterologie nu recunosc efectele benefice ale așa-ziselor hepatoprotectoare asupra ficatului.”, a explicat dr. Ovidiu Ciobotaru, printre altele, în discursul său.

Acesta a informat publicul că există metode de a ne proteja de știrile false, iar una dintre ele este gândirea critică, capacitatea noastră de a nu crede imediat informația. Ea trebuie analizată, verificată din mai multe surse, și trebuie luat în calcul poți fi înșelat.

„Mintea noastră crede lucrurile confortabile. E bine să recunoaștem emoțiile manipulate, cum ar fi frica și furia, și de asemenea, să facem o pauză între stimul și reacție. O pauză de zece secunde. Nu dați like sau inimioare, emoticoane sau comentarii la o anumită știre sau postare înainte de a face această pauză.”, a mai transmis dr. Ovidiu Ciobotaru.

Dimensiunea politică a fenomenului a fost analizată de deputatul Mihai Botez, care a explicat modul în care fake news-ul este utilizat în campaniile electorale pentru influențarea alegătorilor cât și pentru discreditarea instituțiilor democratice românești și euro-atlantice.

Minciunile, în special în timpul campaniilor electorale, se răspândesc în mediul online pe baza profilului identificat, prin tot felul de boți și algoritmi care amplifică conținutul emoțional și controversat.

„Fake news-ul este un instrument strategic de influențare a opiniei publice și campaniilor electorale. Manipulările emoționale și discreditarea sunt  des folosite de cei interesați să ajungă în funcții pe calea scurtă. Fake news-ul în politică face parte din strategii largi care vizează contestarea ordinii politice și delegitimarea instituțiilor democratice. Mincinoșii manipulează și ajung să fie votați prin astfel de mijloace.”, a precizat deputatul Mihai Botez.

Acesta a ținut să enumere o serie de fake news care au avut un impact imens în rândul românilor – știri false menite să discrediteze organisme europene sau politici publice.

„<<UE ne obligă să dărâmăm sobele de la țară>> – un fake news care a pornit de la realitatea că UE este preocupată de eficiența energetică, dar cu bună știință s-au interpretat greșit unele prevederi din PNRR și politici de mediu UE. Un alt fake news celebru, lansat de suveraniști – „UE ia copiii din România”. Un fake news care pornește de la interpretarea falsă a unor legi și politici reale, în special legea privind prevenirea separării copilului de familie, Legea 156/2023. În acest caz a intervenit Ministerul Familiei și a clarificat situația. „România intră în război în 2025”, o altă dezinformare grosolană, care chiar preciza că pe 3 septembrie 2025 România urma să intre în război. Știrea falsă viza reducerea încrederii în NATO. A apărut și un clip deep fake, în care premierul Ilie Bolojan anunța intrarea României în război. Și exemplele continuă în fiecare zi, de la UE care „ne obligă să mâncăm gândaci”, până la „străinii fură apa din barajele României”.>>, a exemplificat deputatul Mihai Botez.

Dezbaterea organizată de Asociația RestartEdu a fost realmente o acțiune așteptată, cu scop informativ și preventiv, la care au participat bârlădeni de toate vârstele, dornici să cunoască mai multe despre dedesubturile acestui fenomen tot mai agresiv. Îmbucurătoare este și participarea unor elevi de liceu care au vrut să afle cum pot face diferența între știrile false și cele reale.

Jurnalistul Paul Palencsar a opinat că astfel de acțiuni ar trebui inițiate și organizate de către instituțiile statului și nu doar de organizațiile neguvernamentale care folosesc resurse materiale și logistice proprii, statul părând absolut dezinteresat de combaterea acestui fenomen deosebit de nociv.