Reforma lui Boroș: bibliotecarul, de la raftul de cărți la ghișeul de taxe și impozite

Primăria Bârlad a descoperit soluția miraculoasă pentru lipsa de personal din anumite servicii: bibliotecarul polivalent. Într-un nou episod al reformei administrative semnate de primarul Dumitru Boroș, problema deficitului de angajați este rezolvată elegant prin transferul bibliotecarilor către posturi cu care nu au, evident, „nici în clin, nici în mânecă”.

Astfel, Direcția de Cultură este dezmembrată bucată cu bucată, iar bibliotecarii de la Biblioteca Municipală „Stroe Belloescu” sunt redistribuiți strategic în zone cheie ale Primăriei, precum Serviciul Taxe și Impozite – pentru că, se știe, cine știe carte, știe și fisc.

Aproape toți bibliotecarii au fost mutați, cu o mică excepție notabilă: șefa Serviciului Biblioteci și încă trei bibliotecare, atent selectate, care vor rămâne pe poziții pe toată durata celor trei ani de reabilitare a bibliotecii. Restul vor face cunoștință cu administrația locală în cele mai variate forme ale sale, departe de rafturi și cataloage.

Decizia este justificată de primar prin grija față de angajați, pentru a evita disponibilizările – asta în condițiile în care edilul a declarat în repetate rânduri că Primăria ar mai putea angaja fără probleme încă 100 de persoane și că nu se pune problema reducerii de personal.

Un cunoscut iubitor de cultură, mai ales la nivel declarativ, Dumitru Boroș a început „reforma” Direcției de Cultură încă de anul trecut. O bibliotecară de la Centrul „Mihai Eminescu” a fost mutată la Biroul Unic, în prima linie, unde, la începutul acestui an, i s-a alăturat o colegă de breaslă.

Tot anul trecut, o altă bibliotecară a ajuns să lucreze la Patrimoniu, după ce a trecut, cu „succes”, prin mai multe posturi din Primărie, într-un adevărat tur administrativ.

Reforma gândită de cele cinci „minți luminate” din Primărie a continuat cu mutarea a două bibliotecare pe posturi convenabile. Soția unui funcționar public a ajuns la Contabilitate, iar o altă bibliotecară, sprijinită de administratorul public, a fost repartizată la Biroul de Informare Turistică, după ce a refuzat să mai lucreze la Evidența Persoanelor din cauza suprasolicitării.

Seria mutărilor nu s-a oprit aici. O altă bibliotecară lucrează acum la Cinematograful „Victoria”, însă nu se știe pentru cât timp, deoarece primarul ia în calcul și acoperirea unor posturi la Serviciul de Lucrări Edilitare, acolo unde este nevoie de personal pentru monitorizarea punctelor gospodărești și a gropilor de gunoi ilegale. Se pare că bibliotecarul este bun la toate.

Din fericire, la Centrul „Mihai Eminescu” va rămâne aceeași bibliotecară, custodele Centrului, singura cu studii superioare de biblioteconomie. De Casa Dej, Galeria de Artă și Casa Cuza se va ocupa un singur angajat, care a scăpat de relocare datorită unui detaliu deloc neglijabil: este fratele unui consilier județean din partidul în care primarul a migrat acum trei ani.

Două dintre cele mai vechi bibliotecare ale instituției, cu 25, respectiv 35 de ani vechime, au fost trimise la Serviciul Taxe și Impozite, într-o ironie a sorții greu de ignorat. Mutarea este dificil de acceptat, întrucât acestea nu sunt calificate pentru domeniu și e firesc să se teamă că ar putea fi sancționate în urma unor evaluări pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor.

După toate aceste mutări, pe poziții mai rămân patru persoane: șefa serviciului, o bibliotecară cu studii medii și alte două bibliotecare, dintre care una cu doar cinci ani vechime, angajată de administrația Boroș. Dacă strategia de eficientizare ar fi fost aplicată onest, două dintre acestea ar fi putut fi transferate în Primărie, având studii de administrație. Dar criteriile au fost altele: prietenia cu șefa sau poziția soțului, fost director economic al Primăriei.

În aceste condiții, viitorul Direcției de Cultură este greu de anticipat, mai ales în ceea ce privește postul de director, care pare să nu mai aibă numărul minim de subordonați necesar pentru a-și justifica existența.

Surse din Primărie susțin că bibliotecarele vor rămâne definitiv pe posturile pe care au fost mutate și că reabilitarea Bibliotecii „Stroe Belloescu” a fost un pretext ideal pentru ca șefa serviciului să scape de angajatele considerate incomode, culmea, angajate de fosta administrație care a numit-o și pe ea în funcție.

Cu bunele și relele administrațiilor anterioare, cultura a avut mereu un loc aparte la Bârlad, fiind respectată și finanțată corespunzător, iar prin implicarea bibliotecarilor s-au realizat activități culturale de înaltă ținută.

Dumitru Boroș a reușit însă performanța de a aloca sume uriașe pentru Casa Cuza, care încă nu a devenit funcțională, și de a reabilita Casa Dej, care stă mai mult închisă, investiții de care s-a folosit în campania electorală, dar care nu se știe cum vor funcționa cu un singur muzeograf. Galeria de Artă pare, la rândul ei, de interes pentru edil doar ca fundal pentru fotografii și postări pe pagina de Facebook a Primăriei, nu pentru expoziții a căror utilitate suntem convinși că nu o vede.

Deocamdată, nu este clar ce formulă legală va fi folosită de Biroul Resurse Umane pentru schimbarea locului de muncă al bibliotecarelor, întrucât atât transferul, cât și delegarea presupun păstrarea calificării și a drepturilor salariale, lucru care nu se aplică în acest caz.

Probabil că în ședința de Consiliu Local de miercuri, 28 ianuarie, consilierii vor primi mai multe explicații, odată cu un proiect de hotărâre ce vizează modificarea organigramei. Până atunci, reforma continuă, iar bibliotecarul rămâne piesa de bază a administrației Boroș.