Fântânile arteziene din parcul Teatrului „Victor Ion Popa” din Bârlad, creații ale sculptorului Marcel Guguianu, de la a cărui naștere s-au împlinit, marți, 100 de ani, sunt de nerecunoscut. Din cauza incompetenței angajaților Primăriei care sunt răspunzători de cultură, fântânile s-au transformat în niște kitsch-uri ordinare. Munca, talentul și viziunea maestrului s-au dus pe apa sâmbetei, rămânând din tot ansamblul doar amorașii din piatră.
În urmă cu două zile, cu ocazia vizitei sale la Bârlad, trecând prin parcul Teatrului către Muzeu, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, a avut o reacție spontană la vederea fântânilor: „Îngrozitor arată mozaicul”. Și cum ar fi putut să arate, dacă reabilitarea acestor două lucrări ale maestrului Guguianu, realizate în urmă cu peste 50 de ani, s-a făcut la indicațiile „prețioase” ale reprezentanților Primăriei.
E un lucru confirmat că administrația Boroș este total incompetentă când vine vorba de cultură. În loc să ceară părerea oamenilor de cultură, muzeografilor în speță, a preferat să reabiliteze fântânile folosind mozaic cu care se amenajează băile și piscinele. O operă de artă a fost tratată ca o piscină.
După „reabilitarea” fântânilor a ieșit ceva care nu seamănă deloc cu proiectul gândit în anul 1955 de către edilii orașului. E total modificat, o bătaie de joc la adresa valorilor orașului și a valorilor în general.
„Fântânile au fost gândite ca o compoziție romantică, în cadrul căreia amorașii erau puși în valoare prin bordura fântânii, care avea o anume liniaritate, întreruptă la capete cu mici capiteluri. Amorașii erau plasați pe un dâmb realizat din pietre de râu pe care apa cădea asemenea unei cascade. Gândirea geometrică a soclului, bordura și culoarea sunt o intervenție brutală în creația artistului.”, a declarat muzeografa Nicoleta Arnăutu, fosta directoare a Muzeului „Vasile Pârvan”.
Distinsa muzeografă a mai precizat că cele două fântâni, opere de artă, făceau parte dintre un proiect unitar realizat de arhitectul șef al Bârladului de odinioară, George Pohrib. Executarea lucrărilor la Teatru și parcul Teatrului s-a făcut sub coordonarea inginerului șef Dumitru Corpaci.
În cadrul proiectului, parcul a fost încredințat mai multor sculptori, membri ai UAP din Iași si București: Iftimie Bârleanu (1916-1985), Vladimir Florea (1922-1984), Naum Corcescu (1922-1989), Ion Vlad (1920-1992) și Marcel Guguianu (1922-2012).
Conform proiectului, parcul se numea Parcul „Alexandru Vlahuță”. Important este că autorii au folosit dale de piatră pentru fântâni și pentru postamentele celor patru vase, dale recuperate de la Școală Normală, care fusese bombardată.
„Orice operă de artă se deteriorează, dar există specialiști în restaurare. Părerea mea este că cei care au făcut acest lucru nu știu că o fântână într-un spațiu public este o operă de artă, gândită de un artist sau un grup de arhitecți peisagiști.”, a adăugat Nicoleta Arnăutu.
După mai bine de 50 de ani, operele maestrului Guguianu au fost tratate de către municipalitate precum banalele fântâni cu estetică îndoielnică, din centrul orașului. Iartă-i maestre, că n-au știut ce fac!
