Slabe șanse ca Bârladul să nu mai aibă câini pe străzi. Actualmente, activitatea padocului public este blocată. După câteva luni în care Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân a ajuns la Reiser, strângerea câinilor de pe stradă merge la ralanti, adică mai mult stă.
De câteva săptămâni, nu se mai merge pe teren la capturat, pentru că nu mai sunt locuri libere în padoc. În vreme ce în loc de patru câini, fiecare țarc găzduiește câte 10-12 câini, Reiser nu pare a fi interesat de darea în adopție a patrupedelor.
ONG-ul din Tecuci care a solicitat să adopte mai mulți câini de la padocul public din Bârlad a trebuit să aștepte trei săptămâni până când să se realizeze acest lucru, și asta pentru că nu avea cine să sterilizeze patrupedele înainte de a fi date în adopție.
Din același motiv și cetățenii din Bârlad dornici să adopte au fost nevoiți să aștepte săptămâni întregi până când să ia acasă câinii, unii renunțând la idee între timp.
Străzile Bârladului sunt tot mai pline de câini, iar la padoc activitatea este blocată din cauză că nu este rezolvată problema cu medicul veterinar. Se pare că o metodă de eliberare a locurilor în padoc este înfometarea care să ducă la scăderea numărului de câini.
Așa cred foarte mulți, inclusiv Elena Drimba, o bârlădeancă ce a vrut să adopte un câine, iar după o perioadă destul de lungă de la solicitare a primit un câine subnutrit cu un prognostic de supraviețuire destul de rezervat.
„În urmă cu o lună și jumătate am mers la padocul public pentru a adopta un câine pe care îl cunoșteam de pe stradă. Mi s-a spus că va trebui să aștept opt zile, cât prevede legea că este carantina. Am revenit la padoc și nu am primit niciun răspuns, decât că medicul veterinar este în concediu. Am așteptat câteva zile și m-am întors la padoc, unde am fost informată că a fătat cățeaua pe care vreau să o adopt și nu pot să mi-o dea decât cu tot cu pui. După un alt drum făcut la padoc, cei de acolo mi-au spus că puii au murit dar că nu pot să-mi dea cățeaua pentru că trebuie să fie sterilizată. Între timp, cățeaua s-a îmbolnăvit, căpătând o infecție la glandele perianale. Am făcut un nou drum la padoc și am solicitat să mi-o dea așa cum este, pentru a o duce eu la veterinar, pentru că mi s-a spus că nu a răspuns la tratamentul aplicat de medicul veterinar de la padoc. Eram intrigată de ceea ce se întâmpla și mai ales de faptul că ultima oară când am văzut-o în padoc arăta jalnic, nu se mai putea ridica. Am sunat la 112, dar mi s-a spus că nu este o urgență și că doar un ONG poate să-l adopte cățeaua.”, ne-a declarat Elena Drimba.
În cele din urmă, ONG-ul „Help Azorel” a adoptat câinele, care se află acum într-o stare destul de gravă, cu o anemie gravă. Medicul veterinar din oraș care l-a văzut a constatat că patrupedul era deshidratat și înfometat.
Acestea sunt lucrurile care se întâmplă în padocul public din Bârlad, un padoc supra-aglomerat, care nu va putea fi eliberat prin adopții întrucât lipsește medicul veterinar, care să poată asigura sterilizarea monitorizarea stării de sănătate a câinilor.
Dacă nici măcar câinii din adăpostul public nu sunt sterilizați, este greu de crezut că vreodată va fi sterilizat acolo vreun câine cu stăpân, așa cum prevede contractul încheiat cu Primăria.
Sterilizarea câinilor rămâne, așadar, doar în grija ONG-urilor blamate de însuși primarul Boroș. Acesta și-a dat cu greu acceptul pentru desfășurarea pe 7 și 8 septembrie pentru campania de sterilizare desfășurată de Asociația „Ultima speranță la viață”, la obor.
Primarul nu a dorit să stea de vorbă cu ONG-ul în cadrul audiențelor și abia după insistențelor viceprimarului Ana-Maria Vintilă și-a dat acordul pentru sterilizarea gratuită, pe cheltuiala ONG-ului amintit.
