În vreme ce Dumitru Boroș nu pierde nicio ocazie în care să anunțe bârlădenii, chiar și la depunerile de coroane, că Primăria va reabilita Casa Cuza, Adrian Solomon a finalizat cercetarea privind istoria așa-zisei Case Cuza și a ajuns la concluzia că imobilul din Podeni, de pe strada Alexandru Ioan Cuza nr. 95, nu are nicio legătura cu familia Cuza.
Într-o conferință de presă susținută luni, deputatul Adrian Solomon a precizat că trecerea acestui imobil pe lista monumentelor istorice s-a făcut în mod arbitrar, cu sprijinul doamnei Elena Monu, și în baza acestui fals Boroș vrea cu orice preț să reabiliteze casa din Podeni, pentru a o transforma în casa memorială a lui Cuza.
Dumitru Boroș nu este interesat de adevărul istoric, cu toate că deputatul Adrian Solomon a venit cu argumente incontestabile constând în documente, care ar trebui să-l facă să renunțe la această investiție aberantă.
Primarul Bârladului se încăpățânează și vrea neapărat ca Bârladul să aibă Casa Cuza, reabilitată cu 3 milioane de lei, în condițiile în care imobilul din Podeni a fost ridicat în 1920, conform actelor, adică după 100 de ani de la nașterea domnitorului.
În declarația făcută în conferința de presă, Adrian Solomon a precizat că în anii 2000 a oprit ceremonialul cu fanfară la „Casa Cuza”, tocmai pentru că rezultatele cercetării sale au dovedit că imobilul nu are nicio legătură cu familia domnitorului.
„Casa aia nu este nici măcar a unor neamuri de-ale lui Cuza. Am în față documente prin care se atestă că acea casă a fost revendicată și s-au primit despăgubiri la Legea 10, iar două familii au primit despăgubire, și anume despăgubiri primite în 27.05.2003 și 29.05.2003, de către Dragomir Sveț și Sveț Huțuleanu Leonaș, precum și Chifane Corina, în urma revendicărilor supuse la Legea 10. Dosarul despre care vorbesc este de la Primăria Bârlad și primarul Boroș îl găsește acolo unde sunt documentele de la Legea 10. Acolo scrie clar că imobilul de pe strada Alexandru Ioan Cuza nr. 95 a fost confiscat prin Decretul 458 din 1951, prin Curtea Supremă București, care arată că anul construcției casei este 1920. Data naționalizării casei a fost 17 noiembrie 1955.”, a declarat Adrian Solomon.
Parlamentarul bârlădean este hotărât să depună plângere penală dacă Primăria alocă 3 milioane de lei pentru o casă din vălătuci, pentru care se minte că s-au luat probe din lutul de pe pereții casei, constatându-se că datează din 1820.
„Dacă vrea, primarul Boroș poate să facă în centrul orașului o casă boierească, s-o denumească Muzeul Cuza, și poate să vorbească despre Cuza, să arate acolo poze și alte lucruri ce au aparținut lui Cuza, aduse de la Ruginoasa sau de la vreun muzeu din Iași. Dar nu-i dau voie să cheltuiască o groază de bani pentru reabilitarea unei case închipuite ca fiind cea în care s-a născut Cuza.”, a conchis deputatul Adrian Solomon.
