Primăria Bârlad a anunțat în urmă cu ceva timp că a făcut câteva achiziții foarte importante pentru buna funcționare a Spitalului Municipal „Elena Beldiman”, cum nu s-au mai făcut de 50 de ani. Așa este, numai că realitatea în întregime este că Primăria a fost constrânsă să aloce fonduri substanțiale, întrucât ISCIR dăduse un ultimatum spitalului, în sensul că nu ar mai fi eliberat autorizația de funcționare nici pentru lifturi și nici pentru centrala termică a unității, depășite fizic și moral.
Cum Primăria nu putea să lase spitalul fără lifturi pentru pacienți și nici să-i lase fără căldură pe aceștia și personalul medical, a alocat bani în ceasul al 13-lea, cu toate că era cunoscută necesitatea înlocuirii instalațiilor respective de ani de zile.
În 2019, de exemplu, spitalul a primit notificare de la CNCIR pentru a rezolva problema cazanelor și lifturilor. Managerii anteriori au solicitat Primăriei alocarea de bani în acest sens, dar nu s-a întâmplat nimic.
Problema siguranței persoanelor care folosesc lifturile, cât și necesitatea înlocuirii centralei erau cunoscute de ani de zile de către primar de ani de zile, chiar din primele luni ale primului mandat, din 2016.
A trebuit să treacă un mandat și jumătate, pentru ca aceste deficiențe să se remedieze, dar nu din proprie inițiativă, ci sub constrângerea CNCIR și în perspectiva vizitei reprezentanților ANMCS pentru acreditarea spitalului, programată pentru primăvara anului viitor.
Așadar, spitalul va avea trei lifturi noi, dar și o centrală nouă, pentru care s-au alocat 500.000 de lei, respectiv 213.000 lei, de la bugetul local. Cazanele vechii centrale a spitalului au fost înlocuite în anii `90, când s-a trecut de la încălzirea pe CLU la cea pe gaz. Lifturile au mai fost reparate de câteva ori, dar starea lor tehnică nu mai permitea transportul în siguranță al pacienților.
A fost nevoie ca CNCIR să pună piciorul în prag, pentru ca spitalul să aibă o centrală modernă. Problema este că instalația termică din spital datează de la inaugurare, iar aceasta a început să cedeze, ca la etajul IV, în Secția Medicală, unde sunt calorifere care nu se mai încălzesc.
Primarul Bârladului a menționat în comunicatul transmis că punerea în funcțiune a acestei centrale noi va duce la o economie de până la 30%. Nu știm dacă acesta este procentul, cert este că o mică economie se va face pentru scurt timp, deoarece de îndată ce va fi dat în funcțiune noul ambulatoriu, la o dată care este incertă, nu se va mai putea vorbi despre economie, dimpotrivă.
Centrala termică va încălzi și spațiile generoase ale noului ambulatoriu, iar pentru asta Primăria va cheltui sume mult mai mari decât până acum pentru utilitățile spitalului.
Bugetul Primăriei va fi grevat de aceste cheltuieli, mai ales că, spre deosebire de o unitate spitalicească, fondurile primite prin contractul cu CAS pentru ambulatoriu sunt cu mult mai mici.
O economie la bugetul local ar fi putut fi făcută însă prin punerea în funcțiune a autoclavei achiziționate în 2020 prin fonduri europene, în valoare de 1,276 milioane lei. Atunci au fost achiziționate o autoclavă și un sistem special de neutralizare și transformare în deșeuri menajere a deșeurilor periculoase.
Numai că nu s-au putut pune în funcțiune nici până acum, deoarece este necesară modificarea instalației electrice pentru o putere mai mare. Managerul de atunci a solicitat Primăriei fonduri pentru a face această investiție, dar ca și în cazul altor solicitări, și aceasta a rămas fără ecou.
Într-adevăr este nevoie de câteva sute de mii de lei, dar prin punerea în funcțiune a autoclavei se vor putea face economii considerabile la bugetul local, prin faptul că nu se va mai plăti transportul și incinerarea deșeurilor periculoase firmei cu care acum spitalul se află în contract.
Ar fi fost mult mai potrivită o fotografie a edilului lângă autoclava funcțională și poate și mai potrivită, lângă fundația unui nou corp de spital. Deocamdată, nu se mai aude nimic despre proiectul cel mai important pe care Dumitru Boroș și l-a propus ca primar.
În 2018 s-au cheltuit 1,5 milioane de lei pentru studii și documentații necesare în vederea ridicării unui corp de spital cu heliport. Banii s-au dus și, odată cu ei, și visul de a avea un corp nou de spital.
În 2021 s-a întocmit o altă documentație pentru studiul de fezabilitate în vederea ridicării unui nou corp de spital în care să fie mutate secțiile Psihiatrie, Infecțioase și Pneumologie. Și pentru această documentație s-au cheltuit alte milioane de lei. Nu știm dacă banii cheltuiți pentru acest studiu vor avea aceeași soartă ca în 2018, dar gurile rele spun că așa se va întâmpla.
Dacă în șase ani Primăria nu a reușit să identifice nicio sursă de finanțare și nu a putut fructifica momentul când la bugetul local au intrat zeci de milioane de lei de la firma lui Constantin Duluțe, este greu de crezut că bârlădenii vor vedea prea curând începerea lucrărilor la un nou corp de spital.
În curtea spitalului se ridică în schimb un ambulatoriu, cu bani europeni obținuți foarte ușor pentru un astfel de obiectiv, deși fostul ambulatoriu era suficient pentru numărul de medici disponibili, care oferă consultații în ambulatoriu.
Dacă tot nu și-a putut onora promisiunea din campaniile electorale, aceea de a construi un corp de spital, primarul Boroș a considerat că e bun și un ambulatoriu pentru a arăta bârlădenilor că e preocupat de sănătatea lor, deși construirea unui ambulatoriu nu era o urgență.
