Ne-a părăsit una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite profesoare de limba rusă din Bârlad, Petruța Chiriac. Prieteni, colegi, foști elevi, oameni de cultură care au cunoscut-o și apreciat-o pentru felul în care s-a implicat în activitatea pedagogică și culturală a orașului pot veni să-și ia rămas bun, la Biserica „Înălțarea Domnului”, situată în apropierea morii din strada Vasile Pârvan, unde a fost depus sicriul. Slujba de înmormântare va avea loc marți, de la ora 12.
Numele Petruței Chiriac rămâne în amintirea a zeci de generații pe care le-a format, dar și printre autorii de cărți și articole de presă bârlădeni. Distinsa profesoară, care a trăit prin și pentru elevii săi, a slujit aproape 50 de ani la catedră, cea mai mare parte a carierei sale desfășurându-se la Liceul „Mihai Eminescu”, unde a predat limba rusă și, mai târziu, limba română.
Istoria liceului din Dealul Morii se leagă de tinerețea Petruței Chiriac și a soțului său, Florin Chiriac, profesor de limba rusă, de asemenea.
Petruța Chiriac a absolvit Institutul „Maxim Gorki” din București, iar mai târziu și-a completat studiile absolvind Facultatea de Filologie a Universității din București, după care a predat și limba română și limba latină.
La aflarea veștii dispariției profesoarei Petruța Chiriac, Gabriela Plăcintă, fostă inspector școlar general, a ținut să transmită câteva gânduri despre „diriginta sufletelor”, așa cum a numit-o.
<<,,Diriginta sufletelor!” Atât de mult iubea anotimpul vieții, al renașterii și al florilor, că a plecat la Ceruri după acest rece mărțișor, parcă nemaiavând răbdare să-l aștepte… Doamna profesoară Petruța Chiriac a iubit copiii mai presus decât orice pe lumea aceasta! Un pedagog desăvârșit, un OM ambițios și perfecționist, o fire bună, blândă, o visătoare incurabilă… Atât de multe lucruri frumoase îmi vin în minte despre iubita mea Dirigintă! Ce omagiu mai frumos i se cuvine unui dascăl care ți-a marcat copilăria și viața prin tot ce ți-a dăruit? Un imens Respect, un mare Mulțumesc și regretul că vremurile acestea ne-au ținut departe unii de alții. Un veritabil om de cultură, de o rară și inegalabilă finețe și delicatețe, scriitoarea copiilor, doamna Petruța Chiriac, ne va trimite fiecăruia câte un buchet de cuvinte, de Acolo, din Împărăția frumuseții divine, unde bunul Dumnezeu i-a hărăzit un loc pe măsura faptelor sale deosebite, făcute cu modestia-i caracteristică. Drum lin, Draga mea Dirigintă! Dumnezeu să vă aibă în grija Sa, să vă odihniți în pace! Condoleanțe familiei!>>, a transmis fosta sa elevă, Gabriela Plăcintă.
Fin intelectual, Petruța Chiriac a trăit între cărți și pentru cărți, lăsând moștenire fiului său, dr. Laurențiu Chiriac, o bibliotecă imensă în care se află și cărțile pe care aceasta le-a publicat. Sunt cărți de proză, publicistică și beletristică.
A scris despre oamenii Bârladului și străzile lui, despre școala bârlădeană, despre viața culturală a orașului. A scris zece cărți de proză, scurte nuvele, povestiri, publicistică, în care a adunat articole ale domniei sale, publicate în ziarele cu care a colaborat.
În anii `60-`70, a scris pentru „Vremea Nouă”, după 1993, timp de zece ani, a publicat în „Păreri Tutovene”, publicație la care a fost redactor șef o vreme, și a colaborat cu săptămânalul „Bârladul”, coordonat de dr. Constantin Teodorescu.
Petruța Chiriac a iubit enorm profesia de dascăl, a iubit elevii, care o considerau ca o a doua mamă, și-a iubit familia, a iubit cu patimă Bârladul, care chiar dacă nu era orașul său natal, a devenit orașul care i-a oferit cele mai mari împliniri. Prin implicarea sa în învățământul și cultura Bârladului, Petruța Chiriac și-a câștigat un loc în panoplia personalităților orașului și în inimile bârlădenilor care-și apreciază valorile.
Drum lin în Lumină, doamnă profesoară Petruța Chiriac!
