Un regulament de toată jena! Primăria Bârlad, prin Direcția de Cultură, a formulat un regulament de funcționare a Galeriei de Artă „Nicolae N. Tonitza” fără niciun fel de documentare de specialitate. Reprezentanții Primăriei au întrebat câțiva artiști plastici din Bârlad despre câteva aspecte legate de funcționarea Galeriei, fără să le spună că intenționează să instituie un regulament în acest sens. Ar fi evitat ulterior greșelile apărute în proiectul de hotărâre privind Regulamentul de funcționare a Galeriei, înaintat spre aprobare Consiliului Local. Acum s-a văzut importanța ședințelor Comisiei de Cultură, lărgită, care nu a mai fost convocată de Primărie de ani de zile.
Trecând peste faptul că Regulamentul e plin de greșeli de ortografie, impardonabil pentru Direcția de Cultură, acesta cuprinde și o serie de elemente discutabile. Astfel, la Capitolul X – Obligațiile expozantului, regulamentul prevedea donarea unei lucrări de artă din colecția personală către Galerie, pentru a fi introdusă în patrimoniul acesteia.
Cum în nicio galerie de artă, privată sau publică, din țară, nu există o astfel obligație a expozantului, după o atentă documentare, consilierul independent Bogdan Sârbu a sesizat greșeala și a depus un amendament, cu câteva zile înainte de ședința din 29 februarie, prin care propunea abrogarea acestei prevederi din textul regulamentului, „întrucât este ilegal ca acțiunea de a dona să fie impusă sau stabilită prin responsabilități”.
Amendamentul consilierului Bogdan Sârbu a pus la treabă reprezentanții Direcției de Cultură, care au mai întrebat în dreapta și în stânga și au aflat într-un final că ceea ce au propus era ridicol.
Pentru a nu părea că îl plagiază pe consilierul independent, inițiatorul proiectului, primarul Dumitru Boroș, a propus și el după două zile un amendament care prevede ca donarea operei de artă să rămână la alegerea expozantului.
A fost votat amendamentul inițiatorului și nu cel al consilierului Bogdan Sârbu, deși acesta îl depusese înaintea celui depus de inițiator. Oricum, forma în care inițiatorul a propus amendamentul nu e una corectă, pentru că induce ideea că ar fi bine ca expozantul să doneze un tablou.
Prevederea privind obligativitatea donării de către expozant a unei opere de artă, fără precedent în regulamentele de funcționare ale galeriilor de artă private sau publice, a determinat-o pe consiliera Gabriela Plăcintă să intervină și să solicite, chiar să roage inițiatorul să retragă de pe ordinea de zi acest proiect pentru a se întocmi ulterior unul corect. Propunerea Gabrielei Plăcintă nu a fost luată în seamă, iar proiectul a fost votat cu amendamentul inițiatorului.
Primarul Dumitru Boroș a avut o scurtă intervenție pe subiect, motivând prevederea inițială din regulament prin aceea că, de facto, așa se întâmpla la Galerie pe timpul dr. Teodorescu, când unii expozanți lăsau câte o lucrare.
Primarul gândește că așa și-ar fi făcut dr. Constantin Teodorescu o colecție particulară și că nu ar fi rău ca Galeria să-și îmbogățească patrimoniul în același mod.
Cu părere de rău, comparația cu activitatea Galeriei din timpul dr. Constantin Teodorescu este total neinspirată. Ca administrator privat, Fundația „Dr. Constantin Teodorescu” a cheltuit sume enorme pentru funcționarea acestei galerii, de la reabilitarea din temelii, până la organizarea de expoziții de talie națională. Artiștii plastici aleși pe sprânceană erau primiți ca niște vedete, indiferent dacă erau la început de drum sau consacrați.
Fundația asigura gratuit transportul lucrărilor la și de la Galerie, panotarea lucrărilor, masa și cazarea artiștilor, protocolul de înaltă ținută și, de multe ori, prestația unor muzicieni de elită invitați pentru a da un plus de valoare evenimentului cultural. Prin valoarea actului cultural, galeria din Bârlad ajunsese să fie cunoscută nu doar în Moldova, ci în întreaga țară.
Dacă vreun artist dorea să doneze o lucrare, o făcea din plăcere și ca mulțumire pentru felul în care era tratat, dar colecția dr. Constantin Teodorescu a fost creată în cea mai mare parte prin achiziționarea contra cost a lucrărilor.
Edilii actuali ar face bine să nu uite că dr. Constantin Teodorescu a donat colecții inestimabile de tablouri Muzeului și Centrului Cultural „Eminescu”. Ceea ce nu înțeleg cei din Primărie care răspund de cultură este că actul artistic este ceva aparte și trebuie tratat cu multă atenție, de la alegerea expozanților, până la prestația galeristei și a criticului sau celui care prezintă expoziția.
La ultima expoziție, de exemplu, de pe 1 Martie, în afară de afiș, nu a existat nici măcar un pliant de prezentare pentru vizitatori, Primăria punând la dispoziție sala și un protocol simbolic, cu câteva sucuri și covrigei.
Astfel de primiri austere nu vor putea determina niciodată un artist valoros să doneze o lucrare de artă. Poate că cei aflați la început de carieră artistică vor lăsa în Galerie lucrări lipsite de valoare, care nu vor dezvolta decât cantitativ și nu calitativ o viitoare pinacotecă.
Și dacă în timp se vor aduna câteva lucrări în Galerie, are Primăria posibilitatea de a le păstra în condiții corespunzătoare, câtă vreme sunt zeci de opere de artă stau înghesuite în diferite spații, inclusiv la Centrul „Eminescu”? Sau vor fi adăpostite la Centrul de Afaceri, unde au rămas uitate de patru ani sculpturile „Lupoaica” și „Tache, Ianke și Cadâr”?
