Se împlinesc astăzi 46 de ani de la cutremurul devastator din 1977. A trecut aproape o jumătate de secol, iar la Bârlad nu a fost reabilitat niciun bloc de locuințe. Mulți bârlădeni trăiesc cu teama că în caz de cutremur locuințele lor se vor prăbuși, însă autoritățile nu au luat nicio măsură efectivă.
Nu s-a făcut mai nimic în materie de expertizare și reabilitare, din 1990 încoace, la Bârlad existând doar o veche listă cu blocurile încadrate în gradul de risc seismic I și II, care nu a mai fost actualizată astfel încât să corespundă cu realitatea.
Este o listă pe care autoritățile locale o invocă din când în când, numai că în ultimii 20 de ani care au trecut de la ultima revizuire a acesteia, situația s-a agravat.
Bârlădenii habar nu au dacă și în ce grad de risc seismic se află blocurile lor, dar sunt conștienți că zecile de mici seisme care s-au succedat în acești ani au mai șubrezit structura de rezistență a imobilelor.
De asemenea, trepidațiile produse de traficul greu pe străzile Epureanu și Pârvan, precum și tot felul de lucrări de „modernizare” făcute în apartamente, cu spargerea unor pereți chiar de rezistență, au contribuit din plin la afectarea rezistenței blocurilor. Ca să nu mai punem la socoteală modul în care s-a făcut amenajarea spațiilor comerciale de la parterul unor blocuri.
Nu doar clădirile de locuințe prezintă risc seismic, dar și cele ale unor instituții publice, cum ar fi spitalul sau unitățile școlare, care găzduiesc colectivități mari.
Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu” și Școala Gimnazială de Arte „N. N. Tonitza”, de exemplu, au clădiri încadrate în grad seismic I, însă la Bârlad se reabilitează Școala Profesională și Școala Gimnazială „Iacov Antonovici”, care au mai beneficiat cu ani în urmă de lucrări de consolidare.
Se tot vorbește, de ani buni, că trebuie făcute expertizări și consolidări ale clădirilor din oraș, dar în realitate nu se face nimic. Bârlădenii nu pot decât să se roage la bunul Dumnezeu să-i ferească de cutremur și de urmările acestuia.
Cutremurul din Turcia le-a reamintit românilor, trecuți de 50 de ani, clipele de groază trăite în 4 martie 1977. În lipsa unui program național de punere în siguranță a construcțiilor vechi și foarte vechi, bârlădenii, ca toți românii, așteaptă de ani buni un semn de la guvernanți.
Ei bine, anul trecut, a fost emisă Legea 212 din 12 iulie, privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor. Actul normativ responsabilizează proprietarii clădirilor, asociațiile de proprietari, autoritățile locale, dar populația știe prea puțin despre prevederile acestuia.
Au trecut opt luni de la apariția acestei legi, dar Primăria Bârlad nu a făcut nicio informare pe site-ul instituției și nu a organizat nicio întâlnire pe această temă cu asociațiile de proprietari.
„Nu știu nimic despre această lege, pentru că nu ne-a informat nimeni. Eu cred că pentru ca un bloc să fie reabilitat, în prealabil se face o expertiză în baza proiectului și a cărții tehnice a blocului. Nu vă ascund faptul că prea puține blocuri au aceste documente, lucru observat anul trecut, când Primăria ne invita să aducem documentația pentru înscrierea în programul de reabilitare a blocurilor prin PNRR. Atunci am observat că cele mai multe blocuri nu au documentația necesară. Doar două blocuri din Bârlad au fost acceptate pentru reabilitare. Nici acum nu au început lucrările mult așteptate, așa că mă întreb în cât timp vor începe aceste lucrări de reabilitare a clădirilor cu risc seismic ridicat.”, ne-a declarat un administrator de asociație.
Lipsa acestor documente invocate de administrator reprezintă o problemă, într-adevăr. O expertiză corectă, eficientă, nu se poate face doar cu privirea, ci prin raportarea la datele trecute în documentele blocului.
„Am citit Legea 212/2022 și cred că ceea ce se dorește prin aplicarea acestui act normativ este un lucru care va dura foarte mulți ani, nicidecum doi, cum vrea legiuitorul. O expertiză în construcții e una, iar o expertiză seismică este altceva. Prima e făcută de evaluatori, iar a doua de experți. Evaluatorul nu poate da verdictul, ci doar expertul. Acesta din urmă nu vine pur și simplu, se plimbă în jurul blocului, face niște calcule rapide și gata. Expertiza se face pe baza proiectului de execuție și a cărții tehnice a clădirii. În cartea tehnică sunt prezentate toate materialele folosite, iar în anexa acesteia ar trebui să existe un jurnal de evenimente, unde ar trebui să fie consemnate toate datele privind efectele cutremurelor, lucrările efectuate în imobil de-a lungul anilor. Câtă vreme aceste documente lipsesc sau nu consemnează toate intervențiile asupra clădirii, nu putem vorbi despre o expertiză seismică. Numărul specialiștilor autorizați în expertizele seismice este foarte mic la nivelul țării, nu doar în zona Moldovei, iar costurile expertizei sunt destul de ridicate. Pentru a realiza tot ceea ce este prevăzut în lege, este nevoie de foarte mulți ani, așa că mie se pare imposibil de aplicat la nivelul unui oraș, darmite la nivelul întregii țări.”, ne-a declarat un inginer constructor a cărui temă de licență a fost expertiza seismică.
Conform Legii 212, la art. 4, alin. (1), se stipulează că până la 1 ianuarie 2025 conducătorii instituţiilor publice vor dispune începerea expertizării tehnice, realizată de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie, asupra construcţiilor cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi didactice care se află în patrimoniul instituţiilor publice respective şi care au fost construite înainte de anul 1978, pentru care evaluarea vizuală rapidă recomandă efectuarea expertizei tehnice pentru structura de rezistenţă. Expertizele tehnice în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie vor fi finalizate până la data de 1 iunie 2026.
La alineatul (2), legea prevede că până la data de 1 ianuarie 2025 conducătorii instituţiilor publice vor dispune începerea expertizării tehnice, realizată de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie, asupra construcţiilor cu destinaţia de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituţiilor publice respective şi care au fost construite înainte de anul 1978, pentru care evaluarea vizuală rapidă recomandă efectuarea expertizei tehnice pentru structura de rezistenţă. Expertizele tehnice în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie vor fi finalizate până la data de 1 iunie 2026.
Nu doar conducătorii instituțiilor publice sunt responsabilizați, conform legii respective, ci și proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, și asociațiile de proprietari. Ceea ce nu s-a făcut în zeci de ani ar trebui să se facă în câțiva ani.
Specialiștii spun că este imposibil ca într-o perioadă atât de scurtă să se facă atât expertizarea cât și reabilitarea clădirilor cu risc seismic crescut, dar sperăm ca măcar o mică parte din acest proces ce trebuia început acum mulți ani să se realizeze.
Seismologii consideră că un cutremur de magnitudinea celui din 1977 s-ar putea produce între 2030 și 2040. Cât de pregătiți vom fi atunci?
E de spart strazi trotuare acum daraman cladiri! Botose esti tare ! Sfarma tot!
D-nule primar ,dupa exercitiu de alarmare care sa tinut in toate orasele sefu ALA al Barladului ,mai este in functie? rezultatele negative de la Barlad ,sunt din cauza ca virsta de pensionare a sefului ALA a trecut de mult…! D-nule primar ce faceti cu banii publici!?
Poate ne explica cineva cum unul din blocurile expuse in imagine intr-o perioada a fost încadrat in grad seismic I după care nu a mai fost și ulterior iarăși reîncadrat !!!
Expertiza care a dispus reîncadrarea in grad seismic I a fost adusă la cunoștința proprietarilor ?
Nu ar fi fost normal dar și legal ?
Pai era necesar ca unii sa isi vanda apartamentele din acele blocuri, astfel s-a scos clasa de risc seismic pentru vanzarea lor. Dupa ce si-au facut treaba, blocul a fost reincadrat in clasa de risc seismic I.
La A L A se fac numai cheolhanuri un sef de serviciu pensionar care nu a făcut nimic acolo decât interese personale și paranghelii care de mult trebuia demis.