Dezinteres total față de siguranța cetățenilor. Cu războiul la graniță și de frica dronelor, bârlădenii se întreabă unde s-ar putea adăposti în cazul unor atacuri aeriene. Realitatea, însă, este dură, iar protecția lor, aproape imposibilă.
Nici autoritățile locale, nici ISU, nu par implicate în informarea populației în legătură cu măsurile pe care trebuie să le respecte în caz de urgență maximă, dar nici în asigurarea de adăposturi de protecție civilă funcționale.
După 1989, primarii Bârladului nu s-au aplecat cu interes asupra acestei situații, convinși că România nu va mai fi antrenată în vreun fel într-un conflict militar. Nici acum, când dronele explodează în apropierea județului, autoritățile nu se alarmează.
De patru ani, de când războiul se află la graniță, edilii Bârladului ar fi trebuit să demareze procesul de amenajare corespunzătoare a spațiilor denumite adăposturi de protecție civilă.
Deși pare incredibil, la 53.000 locuitori, câți are Bârladul, există doar două astfel de adăposturi, cu o capacitate totală de 200 de persoane: unul la Școala Profesională, iar altul la hotelul de la Podul Pescăriei.
Puls24.ro a solicitat ISU Vaslui informații în legătură cu numărul și starea adăposturilor de protecție civilă din Bârlad, iar răspunsul primit este dezarmant: niciunul dintre cele două adăposturi nu este funcțional.
„La nivelul municipiului Bârlad, în urma activităților de verificare în teren, au fost centralizate, la data de 31.12.2025, 2 adăposturi de protecție civilă. Date și informații privind numărul și localizarea adăposturilor de protecție civilă de pe raza județului Vaslui (municipiul Bârlad) se regăsesc pe site-ul web al IGSU, https://www.igsu.ro, la secțiunea informații utile — adăposturi de protecție civilă.
Adăposturile de protecție civilă identificate în municipiul Bârlad sunt nefuncționale. Menționăm faptul că deși cele două adăposturi de protecție civilă sunt nefuncționale la data prezentei, acestea îndeplinesc cerințele și normele tehnice aplicabile pentru încadrarea lor ca spații de adăpostire. Neconformitățile existente vizează exclusiv aspecte legate de funcționalitatea și operativitatea acestora, fără a afecta caracteristicile constructive și condițiile tehnice care stau la baza clasificării lor ca adăposturi de protecție civilă. Capacitatea adăposturilor este de aproximativ 202 persoane (202 mp).”, se precizează în răspunsul ISU Vaslui.
Concluzia este că, în 36 de ani de la Revoluție, la Bârlad nu s-a făcut mai nimic în sfera apărării civile, cu toate că există un Comitet Local pentru Situații de Urgență și un Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență, cu personal plătit.
Nu s-a făcut nimic nici în sensul informării periodice a populației privind măsurile pe care trebuie să le respecte în cazul unui atac aerian și nici în ceea ce privește construirea de adăposturi sau crearea de condiții pentru ca acestea să fie funcționale.
Sumele pentru amenajarea acestor adăposturi nu ar fi fost atât de mari față de pericolul pe care un atac aerian l-ar reprezenta asupra cetățenilor. Ani la rând, ISU Vaslui a transmis adrese unităților administrativ-teritoriale, prin care primarii erau atenționați asupra obligației de a dispune măsuri pentru întreținerea și verificarea spațiilor de adăpostire colectivă. Cu toate acestea, nu s-a făcut nimic.
„În perioada octombrie-decembrie 2025, grupurile de lucru, alcătuite din specialiști din cadrul inspectoratului pentru situații de urgență județean, instituției prefectului, primăriilor, inspectoratului de stat în construcții au verificat adăposturile de protecție civilă existente la nivel județean.
La începutul fiecărui an Inspectoratul Pentru Situații de Urgență „Podul Înalt” al județului Vaslui înaintează adrese UAT-urilor prin care reiterează obligația primarilor de a dispune măsuri și de a controla modul de întreținere a spațiilor de adăpostire colective de către administratorii acestora.
În anul 2024 Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a fost convocat în ședință extraordinară prin care s-a aprobat Planul de măsuri al C.J.S.U. Vaslui privind activitatea de adăpostire, planul a fost transmis membrilor C.J.S.U. și unităților administrativ teritoriale care au în administrare adăposturi de protecție civilă.
Ca urmare a recomandărilor Curții de Conturi a României, formulate în urma auditului derulat la ministerul de resort, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a dispus inspectoratelor pentru situații de urgență județene, informarea președintelui comitetului pentru situații de urgentă județean, în scopul organizării unei ședințe extraordinare și constituirii unor grupuri de lucru la nivel județean, pentru evaluarea stării tehnice și stabilirii fondurilor necesare reabilitării adăposturilor de protecție civilă.
În cazul tuturor adăposturilor nefuncționale și parțial funcționale, grupul de lucru constituit la nivel județean, a purtat discuții cu reprezentanții autorităților publice locale și administratorii instituțiilor/operatori economici care au în administrare adăposturi de protecție civilă, privind necesitatea identificării unor surse financiare pentru a fi investite în remedierea neregulilor de la nivelul adăposturilor de protecție civilă.”, se mai precizează în răspunsul transmis de ISU Vaslui.
Analizând situația adăposturilor de protecție civilă din județ, Bârladul stă cel mai prost: are doar două astfel de adăposturi, ambele nefuncționale. În Vaslui sunt opt adăposturi de protecție civilă, dintre care patru parțial funcționale. Municipiul Huși are 11 adăposturi, dintre care 10 parțial funcționale. Negrești are două adăposturi, dintre care unul parțial funcțional.
Dacă numărul acestor adăposturi este foarte mic, la fel de redus este și numărul subsolurilor blocurilor construite în perioada comunistă, care ar putea fi adăposturi de protecție civilă. Deși au fost proiectate ca adăposturi, cele mai multe nu mai sunt funcționale, din cauza degradării, a infiltrațiilor sau a modificărilor neautorizate făcute de locatari, care le-au transformat în spații de depozitare.
În această situație, în caz de atac aerian, doar providența îi mai poate apăra pe cetățenii Bârladului. În luna februarie a acestui an, Senatul a adoptat un proiect de lege care prevede că autoritățile locale vor putea aloca fonduri și executa lucrări de reparație și întreținere a adăposturilor de protecție civilă aflate în blocuri, la solicitarea asociațiilor de proprietari.
Camera Deputaților este forul decizional care va trebui să se pronunțe asupra actului normativ. Dacă legea va fi adoptată, primăriile vor putea interveni, dar când și cu ce este întrebarea.
