Performanță recunoscută! Inginerul Ștefan Păiș, binecunoscut pentru vechea sa pasiune față de radioamatorism, a primit recent titlul de Maestru al Sportului. Agenția Națională pentru Sport i-a oferit titlu ca urmare a faptului că a reușit să obțină cinci titluri de campion național la radioamatorism. Carnetul care certifică deținerea acestui titlu are numărul 938/24.02.2024.
Chiar dacă nu mai este la fel de activ ca în anii trecuți, pentru că între timp a devenit bunic, practică cu aceeași pasiune acest sport, care înainte de toate creează punți între oameni și care i-a oferit satisfacții imense de-a lungul vieții. Ștefan Păiș a fost atras de radioamatorism încă de la vârsta de 9 ani.
„Totul a început de la un aparat de radio mai vechi, al bunicului. Mă fascina rotirea butonului scalei și acul de pe scală, care indica posturile de radio. Am reușit să fiu licențiat ca radioamator în 1978, când am primit indicativul YO8CQQ. Am început cu aparatură construită chiar de mine. Inițial, am avut distribuite prin Radioclubul Județean, cu sediul în Bârlad, aparate declasate de la armată, cu care puteam face doar recepțiile. Ulterior, tehnica a devenit tot mai complexă și am lucrat cu aparate cumpărate. Obținerea unui indicativ în anii ’70-’80 se făcea în urma unui examen foarte dificil, pentru care trebuia să ai cunoștințe de fizică, radiotehnică, limbi străine și telegrafie (acum telegrafia nu mai este obligatorie). După examen, o comisie specială trebuia să-și dea acceptul, iar candidatul trebuia să dea o declarație prin care se obliga să raporteze dacă auzea în frecvențe lucruri, expresii deplasate la adresa statului, Partidului Comunist sau tovarășului Ceaușescu”, a declarat Ștefan Păiș.
Satisfacția oferită de radioamatorism în perioada comunismului era cu totul deosebită pentru Ștefan Păiș, întrucât putea să ia legătura cu alți pasionați de acest sport, din toate colțurile lumii. Chiar dacă nu putea comunica tot ce ar fi vrut, aceste legături la distanță îi confereau o senzație de libertate.
Inginerul Ștefan Păiș se află printre cei aproximativ 20 de radioamatori bârlădeni, câți a avut în vremurile bune orașul rulmenților.
Între radioamatorii care au deschis calea undelor în oraşul nostru pot fi menţionaţi YO8AKA (Iatan Claudiu), YO8BCK (Dulgheru Nicolae), YO8CAR şi YO8CHI (soţii Gabriel şi Tatiana Târâlă), YO8DDP (Arsene Lucian), YO8EB (Ene Florin), YO8 CQQ (Păiş Ştefan), YO8RAW (Lazanu Romeo) alţii, astfel încât în anii 1970 existau 20 de staţii de emisie/recepţie active. Rezultatele nu au întârziat să apară, atât cluburile cât şi radioamatorii individuali au adus în oraşul nostru numeroase titluri de campioni/vicecampioni naţionali şi clasificări sportive.
În Bârlad, începuturile radioamatorismului se aşează undeva în anii 1960. Treptat, activitatea s-a dezvoltat. Au apărut cluburile, al Casei Pionierilor, al SC Fepa SA, al SC Rulmenţi SA şi radioclubul judeţean YO8KOA.
România este foarte bine reprezentată la nivel internaţional, echipa reprezentativă situându-se frecvent între primele 5 din lume la campionatele mondiale. De remarcat ca la Campionatul Mondial din 1987, România, cu trei radioamatori din Bârlad în echipă s-a clasat pe locul 2, după Ucraina.
În România acest sport este reprezentat de Federaţia Română de Radioamatorism. Există peste 10 mii de radioamatori înregistraţi din categoria emisie recepţie.
Aceştia sunt grupaţi în întreaga ţară în cluburi de radioamatorism. Cluburile, ca şi radioamatorii participă la competiţii naţionale şi internaţionale.
Criteriile de departajare şi întocmire a clasamentelor se referă la numărul de legături radio bilaterale reuşite într-un interval de timp definit ca şi distanţa dintre staţiile care comunică.
Legăturile între radioamatori (numite QSO-uri) nu se reduc doar la cele terestre, sunt folosiţi sateliţii şi chiar Luna.
Titlul de Maestru al Sportului, conferit inginerului Ștefan Păiș, reprezintă recunoașterea performanțelor sale în radioamatorism, obținute în cele aproape cinci decenii în care a realizat mii de legături pe cale undelor, cu oameni aflați la capătul Pământului, la zeci de mii de kilometri, pe care îi unește aceeași pasiune – radioamatorismul. Bravo, YO8CQQ!
Într-o lume în care tehnologia digitală pare să domine și să controleze totul, radioamatorismul rămâne o pasiune inspirată, care a rezistat testului timpului și schimbărilor tehnologice.
Această activitate oferă o oază pentru cei pasionați de comunicare și tehnologie, dar are și o importanță practică, în special în cazul unor dezastre naturale sau altor situații de urgență.
Radioamatorismul favorizează schimbul de idei, experiențe și informații într-un mod care transcende barierele lingvistice și culturale. Promovează toleranța și prietenia între națiuni.
Unul dintre aspectele cele mai atrăgătoare ale acestui sport este comunicarea globală, radioamatorismul oferă oportunități pentru socializare, colaborare și sprijin reciproc.
Cei care împărtășesc pasiunea pentru radio se ajută unii pe alții, fie învățând unii de la alții despre tehnici și echipamente, fie colaborând în proiecte comune. Această camaraderie contribuie la dezvoltarea unor legături durabile între radioamatori, care pot dura o viață întreagă.
Daca tot vorbim de radioamatorii barladeni, „inceputul” este prin 1958.
https://yo8rcd.blogspot.com/2023/12/1958-radioamatorii-din-iasi-si-barlad.html
https://yo8rcd.blogspot.com/2019/05/radioamatori-barladeni.html
Da, d-l Huiban a fost primul radioamator bârlădean dar înainte de 1960 era receptor. A făcut qsy (s-a mutat) în anii ’70 la Focșani, din câte știu. Radioamatorii cu licență de emisie au apărut în mijlocul anilor ’60.
Oricum, mulțumesc mult pentru completare!
yo8cqq, Ștefan Păiș