Impresii la cald de la prima ediție a Festivalului Ceaunelor

„Festivalul ceaunelor” la Bârlad, un bâlci de toamnă, în care atracția principală este mâncarea, plăcerea nevinovată a multor bârlădeni. La câțiva kilometri de centrul Bârladului, la marginea Pădurii Cotu Negru, în plin câmp, cu vânt, praf și drum accidentat, Primăria a ales să organizeze prima ediție a acestui festival care se dorește să devină o tradiție.

Ideea a fost bună, însă punerea în practică a lăsat de dorit. Organizatorii au vrut ca activitatea să fie o sărbătoare câmpenească, dar, din păcate, impresia celor care au trecut pe acolo a fost imaginea unui maidan plin de praf, pe care se vindea într-un colț mâncare, în altul produse artizanale, iar mai încolo câțiva membri ai unui grup din Solești îmbrăcați în costume populare stăteau la șezătoare.

Din când în când, câte o pereche ieșea la dans pe muzica populară ce răsuna din boxele DJ-ului angajat de Primărie. E adevărat că, față de festivalul dulciurilor „August dulce”, au venit mai mulți comercianți și producători la „Festivalul ceaunelor”, iar sortimentele de mâncare oferite au fost variate.

În schimb, pentru o sărbătoare câmpenească, prețurile porțiilor de mâncare tradițională, preparată la ceaun sau nu, erau cam exagerate, rivalizând cu cele de pe litoral în plin sezon.

Asta, în condițiile în care clienții sunt nevoiți să se ferească de praful ridicat de pe drumul de pământ, ca și cum n-ar fi fost sătui de praful de pe străzile din oraș. În condițiile date, Primăria a încercat să rezolve problema cu ajutorul unei autocisterne care mai stropește din când în când drumul de pământ, dar fără mare efect.

Unii dintre bârlădenii veniți să savureze bucatele preparate la ceaun nu păreau prea deranjați de praf, aromele ademenitoare făcându-i să ignore pe moment inconvenientele locației. Alții, însă, au preferat să ia la pachet mâncarea și să plece din zona destul de improprie pentru servirea preparatelor.

Cei cu dare de mână au putut să se înfrupte din felurile de mâncare mai scumpe, alții au mâncat doi mici și au băut o bere, uitându-se cu jind la tarabele cu pastramă la 180 lei/ kg, sau la hribii cu smântână, la 30 lei polonicul.

Micii se vând cu 5 lei bucata, fleica de porc – 10 lei / 100 gr., peștele la grătar – 10 lei / 100 gr., tochitura – 25 lei porția, balmoș – 25 lei / porția, tocana de ied – 20 lei, cartofi cu urdă – 15 lei porția, fasole cu ciolan – 20 lei porția, caș – 40 lei/ kg, șvaițer – 100 lei/kg, porumb fiert – 7 lei, iar kurtos kalacs – 20 lei.

Primăria și-a dorit, probabil, ca prin acest Festival al ceaunelor să ofere bârlădenilor posibilitatea de a petrece în aer liber câteva zile, cu mâncăruri tradiționale, în compania muzicii populare, și de a-și achiziționa obiecte artizanale de la tarabele meșterilor populari. Acestea ar fi plusurile pe care au mizat organizatorii.

Din păcate, distanța mare până la locația evenimentului, condițiile improprii pentru un eveniment culinar (ex.- lipsa apei curente) și prețurile destul de mari, sunt minusurile acordate de cei care au ajuns la Festivalul ceaunelor, cel puțin în primele două zile.

Dar, „Festivalul ceaunelor ” continuă și astăzi și poate că, la spartul târgului, prețurile vor mai scădea, iar vântul nu va mai ridica praful. Dacă Primăria va conștientiza lipsurile acestei prime ediții a „Festivalului ceaunelor”, poate va încerca să ofere condiții mai bune atât comercianților cât și participanților, balastând perimetrul alocat acestui eveniment.

Sau, poate, municipalitatea va găsi o altă locație, mai accesibilă și care să îmbie bârlădenii să vină ca la o sărbătoare, să petreacă și să mănânce, nu să bată coclaurii prin praf ca să-și ia tochitura la pachet.