S-a trecut serios la supraimpozitarea clădirilor și terenurilor neîngrijite. Majoritatea consilierilor locali bârlădeni au votat creșterea cuprinsă între 250% și 500% a impozitelor pe terenuri și clădiri lăsate în paragină, după discuții destul de aprinse, care au durat mai mult de o oră.
Consilierul Traian Petcu s-a declarat total împotriva acestor supraimpozitări care vin într-un an cu taxe și impozite mărite, într-un oraș cu venituri mici.
Consilierul Mircea Leonte a atras atenția celor din Aparatul primarului că nu li s-au pus consilierilor la mapă documente complete pentru a afla cum anume s-au calculat aceste impozite și pe ce criterii.
Primarul, în dorința de a-i lămuri, le-a adus la cunoștință că, de fapt, Curtea de Conturi este cea care a impus supraimpozitarea terenurilor și clădirilor neîngrijite, care, de altfel, au fost aprobate printr-o hotărâre a Consiliului Local din 2018.
De ce a trebuit să intervină Curtea de Conturi, când Primăria a avut timp suficient de-a lungul celor șapte ani să aplice această hotărâre, binevenită pentru estetica orașului, dar și pentru bugetul local? Primăria a avut timp suficient să aplice hotărârea, iar acum rezultatul ar fi fost altul.
Au mai fost introduse în ultimul an câteva proiecte de acest gen pentru 1-2 terenuri sau clădiri, care au trecut neobservate însă de consilieri. În ședința din 19 decembrie au fost introduse 27 de proiecte de hotărâre privind supraimpozitarea terenurilor și clădirilor, acest tăvălug stârnind interesul consilierilor.
Sun vizate case și terenuri abandonate, atât în zona centrală, cât și pe străzile adiacente, unele mai vizibile, altele mai puțin, dar care în ansamblu dau o imagine dezolantă.
Cine a împiedicat administrația să aplice supraimpozitarea în cei șapte ani? Răspunsul corect este: alegerile locale. Din motive electorale, aceste imobile care au devenit dintr-odată insuportabile, nu au fost trecute la supraimpozitare, cu toate că unele dintre ele sunt amplasate în buricul târgului.
Acolo erau și acum șapte ani, terenuri cu scaieți înalți de doi metri, buruieni, case părăsite, dar au fost tolerate de dragul capitalului electoral. Acum, când Curtea de Conturi a pus piciorul în prag, Primăria s-a trezit din somn și vrea să pună hotărârea în aplicare, în pragul unui an greu, poate cel mai greu din ultimii 20 de ani.
De atâta zel, administrația mai dă și rateuri, deși în ceea ce privește supraimpozitarea clădirii din strada Hamangiu nr. 1, e vorba, mai degrabă, de un altceva premeditat.
Într-un articol de săptămâna trecută, Puls24.ro atrăgea atenția asupra felului în care Primăria înțelege să fie aproape de un investitor care și-a luat asupra sa o misiune grea și costisitoare – reabilitarea unui monument istoric.
Casa Athanasiu, cea din spatele fostului sediu al BCR, a stat abandonată timp de 20 de ani. În ultimii șapte ani, în afară de unele somații, probabil fără ecou din partea fostului proprietar, nu s-a făcut nimic. În schimb, actualul proprietar a fost somat imediat.
Administratorul Tonic Medical Center a achiziționat imobilul în decembrie 2024 și o lună mai târziu a solicitat certificat de urbanism valabil doi ani. Procedura pentru obținerea autorizației de construcție este în curs, dar, ce să vezi, proprietarul a fost inclus pe lista de supraimpozitare, pentru neglijență.
În ședințele de comisii de săptămâna trecută, administratorul public al orașului, mult prea scump la vedere și declarații, a intervenit încercând să explice cum stau lucrurile cu supraimpozitarea imobilelor.
Iulian Bîca a recunoscut că actualul proprietar al clădirii este de bună credință, așa că a recomandat consilierilor să nu voteze punctul 36 de pe ordinea de zi, în care s-a propus supraimpozitarea imobilului din strada Hamangiu nr. 1. S-a pierdut însă în explicații când a fost întrebat de ce a mai fost introdus pe ordinea de zi un asemenea proiect, dacă lucrurile sunt în regulă.
Și primarul Boroș a evitat răspunsul când, în ședința de Consiliu, a fost întrebat de consilierul independent Bogdan Sârbu care e rațiunea pentru care a fost introdus pe ordinea de zi acest proiect privind Casa Athanasiu.
Primarul Boroș i-a răspuns că „proiectul există” și dacă vor, să-l voteze, dacă nu, nu. A ținut să precizeze însă că toți proprietarii imobilelor și terenurilor incluse în cele 27 de proiecte de hotărâre sunt oameni cu bani și nu persoane defavorizate.
Evident că proiectul 36 a fost respins de consilieri, așa că imobilul din strada Hamangiu nr. 1 nu va fi supraimpozitat. Oare, ar fi fost municipalitatea mai câștigată dacă din supraimpozitarea acestei clădiri obținea anual câteva mii de lei, în loc să fie reabilitată cu sume enorme, pe care, cu siguranță, nu le-ar fi putut aloca niciodată?
