Nu întotdeauna un artificiu de Carte funciară poate fi soluția salvatoare! Primarul Dumitru Boroș dorește să obțină ceea ce niciun primar din România nu a reușit până acum. După ce a scos la vânzare ce a mai rămas în proprietatea UAT Bârlad, acum edilul poftește și la proprietatea altora. În numele culturii, vrea să includă Casa de Cultură în strategia de dezvoltare a orașului, să o reabiliteze când o fi să fie și eventual să închirieze spațiile după modelul Centrului de Loisir și Cinematografului „Victoria”. Dar una e să vrea și alta e să și poată.
Numai că acest imobil, construit în anii `70 din banii sindicaliștilor, nu va putea fi luat de la proprietarul său de drept, UGSR, decât prin naționalizare, ceea ce e foarte puțin probabil să se mai întâmple.
Vestea că primarul Boroș a inițiat un proiect care atentează la proprietatea UGSR, ce a fost votat de consilieri în unanimitate, urmând a fi supus validării de Instituția Prefectului, a ajuns până la București.
Juristul Adrian Boaje, director al Asociației Naționale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (ANCCSR), consideră proiectul de Hotărâre privind Atestarea apartenenței la domeniul public al UAT Bârlad a imobilului din strada 1 Decembrie nr. 2 ca un act de naționalizare a unui bun ce aparține patrimoniului național sindical. Acesta este decis să apere în instanță patrimoniul UGSR, din care face parte și Casa de Cultură, și speră să câștige, la fel cum s-a întâmplat și în alte cazuri.
„Titlul de proprietate de care se prevalează Municipiul Bârlad este o hotărâre de consiliu local prin care acesta și-a arogat dreptul de proprietate asupra construcției. Desigur că în nicio situație o hotărâre de consiliu local nu poate reprezenta un mod licit de dobândire a dreptului de proprietate, aceasta nefiind aptă să constituie sau să transfere dreptul de proprietate. O condiție absolut necesară și esențială pentru ca un bun să fie inventariat în domeniului public sau privat al statului sau local printr-un act administrativ, cum este hotărârea de consiliu local în cauză, este ca bunul respectiv să aparțină, să fie proprietatea statului sau a unității administrativ-teritoriale.”, precizează directorul ANCCSR într-un comunicat transmis redacției Puls24.ro .
Adrian Boaje a menționat că deși U.G.S.R. a edificat în 1973 construcția din fondurile proprii, dreptul de proprietate asupra acesteia nu a fost intabulat în cartea funciară. Profitându-se de această împrejurare, prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Bârlad din 28.10.2025 s-a dispus în mod nelegal inventarierea și apartenența imobilului – construcție la domeniul public al Municipiului Bârlad. Așadar, printr-o hotărâre de consiliu local, Municipiul Bârlad și-a arogat în mod nelegal dreptul de proprietate asupra unei construcții edificate în totalitate de către autoarea noastră U.G.S.R. și stăpânită în mod continuu de succesorii acesteia.
„Adoptarea în ședința Consiliului Local al Municipiului Bârlad din data de 28.10.2025 a proiectului de hotărâre privind atestarea apartenenţei la domeniul public al U.A.T. – Municipiul Bârlad a imobilului – Casa de Cultură a Sindicatelor Bârlad, nu reprezintă un titlu valabil constitutiv sau translativ de proprietate, și pe cale de consecință vom proceda la demararea acțiunilor judiciare pentru anularea acestuia, cu precizarea că actul administrativ în cauză, reprezintă un act de naționalizare a unui bun proprietate privată, ceea ce este extrem de grav și absolut de nepermis într-un stat de drept.
Avem convingerea că instanțele de judecată vor face și de această dată dreptate, așa cum s-a întâmplat și până acum, iar noi nu vom ezita să sesizăm organele abilitate cu privire la abuzurile săvârșite de reprezentanții Municipiului Bârlad.
Vom conchide, așadar, prin a arăta că actul administrativ în cauză este vădit nelegal și în contradicție cu dispozițiile legale arătate mai sus, iar încercarea acestei unități administrativ – teritoriale de a atesta apartenența unui bun la domeniul său public fără ca acesta să fie dobândit în mod legal, printr-unul din mijloacele de dobândire prevăzute de lege, este nulă absolut, lucru pe care probabil îl va constata instanța de contencios administrativ competentă.”, a transmis la finalul comunicatului directorul ANCCSR.
Acesta spune că hotărârea aprobată de consilierii bârlădeni este „copy-paste” după o hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Oradea, municipiu care se luptă în instanță de ani de zile cu ANCCSR, fără a avea câștig de cauză. Astfel, în luna aprilie a acestui an, Tribunalul Bihor a decis radierea dreptului de proprietate intabulat în favoarea municipiului Oradea asupra Casei de Cultură. Primăria Oradea reușise să se împroprietărească cu acest imobil printr-un artificiu de carte funciară, însă Tribunalul Bihor a dat dreptate ANCCSR.
Hotărârile Înaltei Curți de Casație pe care le-a invocat primarul Boroș în ședința CLM din 28 octombrie, ca fiind încurajatoare, nu sunt elocvente, de vreme ce există o hotărâre definitivă și irevocabilă a ÎCCJ, din 2022, care a dat câștig de cauză ANCCSR în cazul Casei de Cultură din Arad. Cu siguranță, vor urma și alte astfel de hotărâri ale ÎCCJ în cazul altor procese aflate pe rol, cum e cazul caselor de cultură din Craiova, Târgu Jiu, Satu Mare, Buftea, Alexandria etc.
Revenind la inițiativa primarului Boroș, transpusă în proiectul de hotărâre referitor la Casa de Cultură din Bârlad, normal ar fi fost ca, mai întâi, edilul să fi avut o discuție cu conducerea ANCCSR și nu să se limiteze la o vizită făcută la Casa de Cultură, unde i-a spus directorului Nelu Simion că va trece imobilul în proprietatea municipalității.
Ar fi aflat astfel cum stau lucrurile în detaliu și dacă l-ar fi interesat cu adevărat reabilitarea Casei de Cultură în cei 9 ani de mandat, ar fi putut avea un dialog cu conducerea ANCCSR, pentru întocmirea unor proiecte de reabilitare cu finanțare prin CNI.
În ceea ce privește casele de cultură invocate de consilierul Cornel Pleșu în ședința CLM, acestea nu se regăsesc printre cele 52 aflate în proprietatea UGSR. Atât Casa de Cultură din Adjud cât și cea de Gura Humorului, despre care s-a făcut vorbire, aparțin Ministerului Culturii și sunt administrate de primării, așa cum sunt și unele din județul Vaslui.
Revenind la Casa de Cultură din Bârlad, directorul ANCCSR spune că va acționa Primăria în contencios administrativ.
Evident că pe parcursul procesului, care va fi de durată, Primăria Bârlad nu va putea începe niciun demers. Dacă are atâta drag de cultură, municipalitatea va putea să-și îndrepte atenția către Palatul Culturii (fosta Școală nr.2) și Casa Personalităților Bârlădene (Casa Juvara). Aceste imobile se află în proprietatea UAT Bârlad și au primit finanțare pentru reabilitare prin diferite programe.
În ceea ce privește casele de cultură aflate în patrimoniul UGSR, statul nu s-a grăbit să le sprijine prin finanțări efective, chiar dacă unele sunt incluse în proiecte eligibile. Este evidentă intenția statului de a le lăsa de izbeliște, pentru a se degrada și mai mult, pentru ca mai apoi să le ia cu japca.
Conducerea ANCCSR a declarat că nu va permite acest lucru, chiar de ar fi să dispună schimbarea obiectului de activitate și închirierea lor către diferite entități care să asigure sursele necesare de finanțare și reabilitare.
Pentru o informare cât mai corectă, atât a administrației locale bârlădene, cât și a cetățenilor, în privința statutului patrimoniului UGSR și a statutului Casei de Cultură din Bârlad, atașăm comunicatul transmis de către ANCCSR redacției Puls24.ro :
Dar UGSR de ce nu se preocupa de reabilitarea caselor de cultura? Numai cultura nu se face la Casa de Cultura din Barlad. De cand nu ati mai vazut un spectacol? Nici scolile nu mai fac serbari acolo pentru ca sala de spectacole este mizerabila. UGSR vrea sa le reabiliteze dar cu bani de la stat. Pai daca tin asa de mult la aceste cladiri, sa le reabiliteze cu banii sindicatelor. Doar le-au construit tot din banii lor. Daca nu sunt in stare sa faca acest lucru, sa-i lase pe altii care vor si au cu ce.
Casa de cultura o vacă de muls pentru Boroș si haita lui de lingăi, cine va câștiga licitația pentru reabilitare , cei care fac blocuri si lucrează cu statul .