Un tânăr bârlădean pune pe masa autorităților un proiect ambițios: Valea Seacă, transformată într-un coridor verde-albastru

Remarcabil! Un proaspăt absolvent al Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București este dispus să-și pună toate cunoștințele și experiența dobândită în slujba orașului natal.

Bârlădeanul Bogdan Mihai Șaim, care a absolvit specializarea Peisagistică din cadrul Facultății de Horticultură, a ales pentru lucrarea de licență tema „Regenerarea peisageră și ecologică a culoarului hidrografic Valea Seacă din Bârlad – Dezvoltarea unui coridor verde-albastru urban”. Lucrarea de licență, a cărei temă este inspirată de realitatea orașului Bârlad, a fost notată cu 9,80.

Mihai Bogdan Șaim a pornit de la ideea că Bârladul nu trebuie doar să se dezvolte, ci trebuie să învețe să-și valorifice ceea ce are deja. Valea Seacă (Cacaina) este acel ceva care poate fi pus în valoare cu succes, rezolvând astfel o problemă legată de calitatea mediului, de estetica urbană, dar și de confortul cetățenilor.

„Astăzi, acest fir de apă este aproape invizibil în structura orașului și, în mare parte, perceput mai degrabă ca un element rezidual decât ca o resursă urbană. În realitate, consider că Valea Seacă are un potențial uriaș pentru dezvoltarea unui sistem verde-albastru al Bârladului și pentru crearea unor legături pietonale și ecologice între diferite spații ale orașului. Prin amenajarea și valorificarea pârâului, spațiile verzi aflate în vecinătatea acestuia ar putea fi consolidate, conectate și readuse în atenția comunității. În același timp, intervențiile asupra cursului de apă ar putea contribui la crearea unor trasee pietonale continue, a unor mici spații publice și zone de socializare, dar și la creșterea biodiversității urbane, existând legături cu zona de agrement Prodana și Pădurea Cotu-Negru.”, a declarat Mihai Bogdan Șaim.

Tânărul peisagist e convins că un oraș european nu înseamnă doar beton, asfalt și elemente de infrastructură care sufocă spațiul urban. În orașele europene, autoritățile locale conștientizează importanța naturii, se construiește după natură și nu e sacrificată natura din cauza proiectelor.

Mihai Bogdan Șaim consideră Valea Seacă un coridor prin care pădurea Cotu Negru și zona Prodana pot să comunice din punct de vedere al biodiversității. A identificat foarte multe spații verzi cu potențial ridicat de amenajare și conectare cu alte zone ale orașului.

Zona centrală a orașului, străbătută de Cacaina, i se pare total lăsată de izbeliște, când ar putea fi pusă în valoare fără prea mari eforturi.

„Dincolo de aspectul estetic, o astfel de abordare ar putea contribui la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor și la reconstruirea relației dintre bârlădeni, apă și spațiile verzi publice ale orașului. Și aici aș vrea să insist asupra unui cuvânt: calitate. Nu cred că avem nevoie doar de mai multe spații verzi. Avem nevoie de spații verzi de calitate, gândite pentru oameni, pentru natură și pentru nevoile reale ale orașului. Spații care să fie întreținute, conectate, accesibile și capabile să devină adevărate locuri de întâlnire pentru comunitate. Bârladul are resurse pe care poate nu le mai vedem tocmai pentru că ne-am obișnuit cu ele. Valea Seacă este unul dintre aceste exemple. Un element aparent neînsemnat al orașului poate deveni, printr-o abordare corectă, o coloană vertebrală verde-albastră care să lege oameni, spații și cartiere.”, a adăugat tânărul peisagist.

Acesta spune că, deși datele pe care le-a consultat în ultima variantă a PUG-ului arată că Bârladul se încadrează la suprafața de spațiu verde necesară pe cap de locuitor, important este ca cetățenii să se bucure de aceste spații verzi.

„Din ceea ce am aflat studiind ultima variantă a PUG-ului municipiului Bârlad, reiese că stăm relativ bine în ceea ce privește suprafața de spații verzi pe cap de locuitor. Numai că, degeaba statistic totul pare în regulă, dacă oamenii nu se pot folosi de aceste zone verzi. Am copilărit aici, în Bârlad, unde mi-am petrecut și o parte din adolescență și credeți-mă că am fost frustrat din cauza lipsei amenajării spațiilor de recreere sau pur și simplu de inexistența acestora. Observ acum că spațiile verzi sunt sacrificate și cred că aici nu este doar vina autorităților locale, ci și a cetățenilor. Lumea nu este educată astfel încât să protejeze natura, pentru că dacă ar fi, bârlădenii nu ar accepta sacrificarea în masă a spațiilor verzi. Este o atrocitate să ucizi arbori sau să-i lași să se usuce. Eu cred că tăierea arborilor ar fi trebuit făcută doar dacă acest verdict ar fi dat de un arborist, nu de un horticultor sau silvicultor. Să știți că un stejar, de exemplu, poate să-și păstreze ramurile uscate până la șapte ani fără a reprezenta un pericol. Revenind la idee, orice tăiere a copacilor trebuie făcută doar după o analiză a arboristului.”, a precizat Mihai Bogdan Șaim.

Tânărul este convins că trebuie să construim în jurul copacilor  și să devină o prioritate tot ce înseamnă natura și spațiu verde public. Orașul trebuie sa se dezvolte armonios împreună cu elementele naturale existente și acestea sa fie cat mai puțin afectate de dezvoltarea suprastructurii și infrastructurii orașului.

În centrul orașului există niște platani, o specie deosebită de arbori, pe care autoritățile ar trebui să-i ia în calcul dacă vor avea loc lucrări de modernizare în zonă, să îi protejeze și nicidecum să îi sacrifice.

„Sunt importanți pentru că pot deveni arbori seculari, remarcabili,  monumente ale naturii. Având în vedere poziționarea lor în mediul urban, aflându-se într-o zona istorică, biserica Domneasca, ar trebui protejați. Orașul nu are arbori seculari în momentul de față iar protejarea și îngrijirea lor ar putea fi începutul unei astfel de campanii de dezvoltare și ocrotire a arborilor în oraș. Ca exemplu putem lua din București, în parcul Cișmigiu, unde există un platan care este aproximat la o vârstă de 150-200 de ani și se află pe lista arborilor monumentali, iar la Brașov există platani de aproximativ 300 de ani.”, a completat Mihai Bogdan Șaim.

Inimosul peisagist crede că poate da o mână de ajutor Primăriei și speră într-o colaborare cu autoritățile locale, pe marginea temei abordate în lucrarea sa de licență. Și-ar dori, evident, să lucreze ca specialist în cadrul administrației locale, dar este convins că acest lucru e destul de dificil în prezent, când numărul de locuri vacante este limitat, iar accederea pe un astfel de post este destul de dificilă.

Mihai Bogdan Șaim dorește să pună umărul la transformarea orașului, din punct de vedere peisagistic și mai ales la transformarea pârâului Valea Seacă într-o atracție a orașului. O atracție nu doar pentru cei care tranzitează urbea, ci pentru locuitorii lui, mai ales pentru cei tineri, care ar dori să se întoarcă în Bârlad, de care îi îndepărtează nu doar lipsa locurilor de muncă, ci și lipsa locurilor de recreere, a spațiilor verzi care să le asigure relaxarea și confortul de care au nevoie.

Bârladul poate să devină un oraș vibrant, dacă autoritățile iau în calcul și părerile tinerilor, printre care se numără și Mihai Bogdan Șaim.