Regretabil. Marca prin care mișcarea rugbistă din Bârlad a fost cunoscută la nivel național și internațional, Rugby Club Bârlad, a dispărut. Rezonanța acestei denumiri se pierde, după ce primarul Dumitru Boroș a propus schimbarea denumirii în Club Sportiv Municipal. Întrucât Rugby Club Bârlad își pierde personalitatea juridică, rugby-ul va fi doar o secție a acestui Club Sportiv Municipal, care va include încă nouă discipline sportive.
Primarul Boroș și-a exprimat dorința ca, deocamdată, doar sportul rege să fie reprezentat în acest club, alături de rugby. Înainte de supunerea la vot a proiectului privind schimbarea denumirii clubului, edilul a declarat că va merge până la capăt cu înființarea CSM Bârlad.
Pentru a fi cât mai convingător în fața consilierilor, au fost chemați în sala de ședințe câțiva antrenori, jucători de fotbal, unii cu palmares important (Bogdan Buhuși), pentru a participa la această dezbatere încununată ulterior cu o mare victorie – înființarea CSM Bârlad.
Este adevărat că orașul avea nevoie de echipe de fotbal de copii, juniori și seniori, dar au fost vremuri mai bune din punct de vedere financiar, din 2016 încoace, când se puteau asigura finanțarea și buna funcționare a unui club de fotbal.
Înființarea e simplă, menținerea activității sportive este mai dificilă, pentru că, printre altele și echipele de seniori trebuie plătite. În condițiile în care Primăria nu are bani pentru străzi și cofinanțările investițiilor făcute cu fonduri europene, e greu de crezut că vor exista bani pentru susținerea acestui club cu care Boroș se mândrește.
A fost dificil și în anii trecuți, când rugbiștii erau plătiți simbolic, ajungându-se astăzi la o sumă simbolică de aproape 2.000 lei lunar/ jucător. Foarte puțin pentru un sportiv căruia i se cere performanță.
Cum era de așteptat, atât în comisiile de specialitate, cât și în ședința de plen, unii consilieri au dorit să intervină, atrăgând atenția în special asupra pierderii brandului.
Inițierea unui nou proiect legat de un club care să cuprindă mai multe secții sportive a stârnit suspiciuni în rândul consilierilor, pentru că în luna mai votaseră deja înființarea CSM Bârlad cu nouă secții sportive, fără rugby, iar trei luni mai târziu, primarul a cerut abrogarea acelei hotărâri de Consiliu și includerea în cadrul CSM Bârlad a Rugby Club Bârlad ca secție de rugby. În aceste condiții, dispare brandul Rugby Club Bârlad, care făcut cunoscut orașul în toată țara timp de 70 de ani.
Cu toate că unii consilieri locali i-au explicat motivele pentru care se declară nemulțumiți, edilul s-a făcut că nu înțelege sensul interpelărilor, ducând discuția despre brand în direcția palmaresului, asigurând că acesta nu se pierde.
Păi, cum să se piardă, dacă rezultatele obținute sunt consfințite de documentele de la club și de la Federație?
Intervenția consilierului independent Bogdan Sârbu l-a iritat extrem de mult pe primarul Boroș. În vreme ce Sârbu atrăgea atenția asupra pierderii brandului Rugby Club Bârlad, edilul îl întreba dacă e dispus să își dea demisia în cazul în care rugby-ul nu va dispărea din Bârlad.
Proiectul privind modificarea denumirii clubului sportiv Rugby Club Bârlad în Club Sportiv Municipal Bârlad, modificarea sediului, extinderea obiectului de activitate prin înființarea de noi secții de sport precum și aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare, a organigramei și a statului de funcții a trecut cu 15 voturi pentru. Bogdan Sârbu, Traian Petcu, Ionuț Pasat au votat împotrivă, iar consilierii PSD Mircea Leonte și Ion Filip s-au abținut, aceștia având de altfel intervenții pertinente legate de această neinspirată schimbare a denumirii.
Din păcate, se observă că în Consiliul Local Bârlad opoziția este tot mai firavă, iar asta s-a văzut cel mai bine în ședința de săptămâna trecută. Dacă toată opoziția ar fi votat împotrivă, proiectul nu ar fi trecut, pentru că o parte a consilierilor lui Boroș au absentat.
În organigrama CSM Bârlad figurează zece funcții contractuale: trei de conducere și șapte de execuție. Vor fi un director, un șef Secție Rugby, șef Secție Fotbal, un inspector, un administrator, trei muncitori necalificați, un îngrijitor și un casier.
Unele posturi vor fi ocupate prin concurs, altele prin transfer de la Direcția de Cultură și Agrement (noua denumire), care rămâne fără compartimentul Sport.
De asemenea, Clubul va avea un Consiliu de Administrație, format din director, doi consilieri locali și două persoane agreate de primar.
Întrebarea pe care unii consilieri și-o pun, dincolo de pierderea unui brand important al orașului, este cum și cât va rezista acest club în condiții de austeritate, când municipalitatea abia a reușit să suporte cheltuielile cu clubul de rugby, pe care l-a finanțat la limită?
Aceste aspecte nu par să-l îngrijoreze pe edilul orașului, care spune că bârlădenii vor echipă de fotbal, de copii, juniori și seniori, și că înființarea CSM înseamnă o economie la buget față de înființarea unui nou club, de fotbal.
Într-un comunicat postat pe pagina de FB a Primăriei, se menționează că: „Este regretabil că un proiect destinat sportului bârlădean a fost transformat într-un subiect de dispută politică și prezentat public prin informații incomplete sau interpretări lipsite de fundament.”.
Totuși, este regretabil că această victorie, cum consideră primarul înființarea CSM, nu reprezintă decât asigurarea unui număr cât mai mare de alegători care să-l susțină în cursa pentru un eventual al patrulea mandat.
Nu contează ce va fi cu clubul după 2028, important e să funcționeze până atunci, cu grupe mici sau de seniori, pentru că stadioanele, mișcarea microbistă pot reprezenta o sursă importantă de alegători.
Cât privește terenurile de la stadionul de rugby, asta este o altă problemă. Dacă se vor face eforturi pentru mutarea bazei sportive a orașului la Crâng, nu este exclus ca acele suprafețe (84.000 mp) să fie atribuite unor investitori imobiliari, cărora le fac cu ochiul de muți ani. Evident, că vânzarea nu se va putea face decât cu aprobarea Consiliului Local, unde opoziția a devenit tot mai irelevantă. Ar fi cazul să se trezească.
