Reiser dispare. Câinii cui rămân?

În vreme ce problema lucrărilor de reparație și întreținere a străzilor din oraș s-a tranșat prin înființarea unui serviciu în cadrul Primăriei, problema câinilor fără stăpân rămâne un mister. În ședința de săptămâna trecută a Consiliului Local Municipal, la proiectul privind dizolvarea SC LDP Reiser, primarul Boroș ar fi trebuit să spună ce are de gând cu Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân aflat în subordinea Reiser.

Însă nu a spus nimic, deoarece nu a vrut să abordeze un subiect sensibil, cu care Primăria se va confrunta în continuare. Cum Grădina Zoologică nu va putea prelua acest serviciu, întrucât legea animalelor nu permite ca același serviciu să se ocupe atât de animalele în captivitate cât și de câinii comunitari, probabil că Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân va ajunge în grija Primăriei. Probabil, tot în subordinea Direcției de lucrări edilitare.

Cu siguranță, Primăria nu dorește să-și ia o asemenea belea pe cap, dar se pare că nu are alternativă. Situația câinilor fără stăpân a scăpat de sub control. Este o certitudine. Ar fi putut fi rezolvată în primul sau al doilea mandat al primarului, lucru ce nu s-a întâmplat, în lipsa unui padoc suficient de mare, despre care tot vorbește de ani de zile edilul, dar mai ales din cauza dezinteresului Primăriei în ceea ce privește finanțarea sterilizării în masă a câinilor cu stăpân.

Așadar, ne aflăm acum cam în punctul din care s-a plecat. Câini pe stradă, bani aruncați aiurea, pe un serviciu ineficient. Singura soluție de reducere a numărului câinilor de pe stradă este sterilizarea câinilor cu stăpân și amendarea deținătorilor de patrupede care refuză să se supună acestei obligații legale.

Săptămâna trecută, primarul a avut o întrevedere cu reprezentanții ONG-urilor de protecție  a animalelor. Nu a fost o discuție productivă, ci dimpotrivă. Primarul a acuzat ONG-urile că nu vor să dea o mână de ajutor Primăriei pentru a strânge câinii și că nu vor să adopte câinii din padocul public.

A fost o întâlnire cu tonuri ridicate și de o parte și de alta, primarul acuzându-i pe reprezentanții ONG-urilor că nu se implică mai mult, aceștia considerând că, dimpotrivă, au ajutat enorm autoritățile locale, deși nu au nicio obligație în acest sens.

Asociațiile de protecție a animalelor au adoptat câini cât au putut din padocul public, au sterilizat gratuit mii de patrupede și au donat cantități imense de hrană padocului public. Dar toate acestea nu au contat pentru primarul Boroș, care mai tot timpul i-a arătat cu degetul, ca pe niște vinovați, încercând astfel să se scuze în fața cetățenilor.

Primarul a trecut la amenințări, spunând că va recurge la eutanasiere. Eutanasierile sunt legale, dar trebuie efectuate doar după ce au fost parcurși toți pașii, inclusiv promovarea câinilor prin fotografii și text în mediul online. Asta era obligația angajaților de la padocul public și nu a ONG-urilor care se ocupă de alți câini, tot din comunitate.

ONG-urile sunt hotărâte să nu mai participe la astfel de întâlniri, la care sunt puse la colț și acuzate că și din cauza lor câinii sunt pe stradă. Dacă s-ar fi vrut, în trei ani problema câinilor comunitari ar fi fost rezolvată, așa cum s-a întâmplat la Oradea, unde chiar primarul Boroș a spus că nu mai sunt câini.

Numai că fostul primar Bolojan a alocat sume importante pentru sterilizare și în paralel a aplicat amenzi. Coerciția a rezolvat problema. Dar, de azi încolo, această problemă se va rezolva și la Bârlad, pentru că la conducerea Primăriei sunt trei minți luminate: primarul Dumitru Boroș, viceprimarul Florin Palade și Iulian Bîca, proaspăt numit administrator public, trei super-profesioniști pe care îi leagă nu doar competența, ci și prietenia.