După nouă ani, în care a pierdut timp prețios, în care ar fi putut rezolva aproape integral problema câinilor comunitari, administrația Boroș s-a trezit din anestezie. S-a învrednicit să acționeze la cauză când a văzut că după atâția ani câinii sunt tot în număr mare pe stradă, în padoc, iar cheltuielile nu au avut niciun efect vizibil. Dacă ar fi luat în calcul sfaturile ONG-urilor, situația ar fi fost alta.
Recent, Primăria Bârlad a alocat sume din buget pentru sterilizarea câinilor cu stăpân (sume mici, ce-i drept), iar săptămâna trecută, consilierii au aprobat finanțarea de la bugetul local a microcipurilor ce urmează a fi implantate câinilor cu stăpân, întrucât animalele din gospodării sunt sursa abandonului și a înmulțirii câinilor comunitari.
Astfel, legislativul local a aprobat protocolul de colaborare între municipiul Bârlad și SC MEDI INTERVET SRL pentru efectuarea serviciilor de microcipare și înregistrare a câinilor cu stăpân în RECS.
Pe scurt, medicul veterinar Ion Bejan, concesionar pe raza municipiului Bârlad, va asigura gratuit microciparea și înregistrarea în RECS, Primăria punându-i la dispoziție microcipuri și carnete de sănătate pentru câini.
Aceste operațiuni vor fi făcut de către medicul menționat, concomitent cu vaccinarea antirabică a câinilor din gospodării. Proprietarii au obligația de a microcipa și vaccina câinii, altfel riscă sancțiuni.
Microciparea ar fi trebuit făcută de multă vreme prin implicarea Primăriei cu fonduri din buget, astfel încât proprietarii de câini să nu mai invoce costurile.
Prin încheierea acestui protocol vor putea fi identificați câinii cu stăpân de pe raza UAT-ului atunci când sunt găsiți pe stradă și astfel proprietarii vor putea fi sancționați conform legii. Astfel va putea fi prevenit abandonul canin și îmbunătățită gestionarea situației câinilor fără stăpân.
În urma acestui protocol se va putea reduce numărul de câini abandonați, vor fi responsabilizați proprietarii, identificați câinii pierduți sau abandonați, dar vor fi reduse și costurile pe termen lung cu padocul.
Colaborarea dintre cabinetul respectiv și Primărie este valabilă timp de un an, cu posibilitatea prelungirii prin act adițional.
Conform protocolului, SC MEDI INTERVET SRL va trebui să efectueze microciparea câinilor și să introducă datele lor în RECS, să utilizeze exclusiv microcipurile achiziționate de UAT, să completeze și elibereze carnetele de sănătate ale câinilor, să păstreze evidența microcipurilor utilizate și neutilizate, să respecte Codul deontologic, să transmită lunar Primăriei numărul de câini microcipați și înregistrați și să solicite sprijinul Poliției Locale atunci când cetățenii nu permit efectuarea serviciilor de microcipare pentru câinii din gospodării.
La ședința de Consiliu în care a fost aprobat acest protocol, primarul Dumitru Boroș nu a pierdut ocazia de a reproșa (într-o încercare de justificare a eșecului administrației în acest domeniu) atât presei cât și ONG-urilor că nu au luptat cot la cot cu Primăria pentru eradicarea fenomenului câinilor comunitari.
E adevărat că presa, atât cât a mai rămas la Bârlad, a semnalat deficiențele și neregulile din padocul public, unde erau îngropați în saci de plastic câinii, la adâncime de 20 cm, total ilegal, unde la fel de ilegal se scurgeau dejecții pentru care Garda de Mediu a aplicat amenzi, unde câinii se omorau între ei, unde hrana era total insuficientă și unde unii angajați nu-și dădeau interesul, așteptând să treacă luna și să ia leafa.
Dar, în egală măsură, aceeași presă a promovat campaniile de sterilizare ale ONG-urilor, care au avut un real succes, îndemnând oamenii să-și sterilizeze câinii. În ceea ce privește relația Primăriei cu ONG-urile de protecție a animalelor, care au sponsorizat ani la rând sterilizările, aceasta s-a degradat din cauza felului în care municipalitatea a tratat acești parteneri.
Ani la rând, Primăria nu a colaborat cu DSVSA, astfel încât să nu existe probleme cu punctul amenajat pentru sterilizare la Obor. În urmă cu trei ani, în urma implicării presei și a directorului Mihai Ponea, s-a ajuns la un numitor comun, astfel încât ONG-urile să poată face sterilizări cu acordul DSVSA.
Așadar, nu a fost meritul Primăriei, ci al ONG-urilor, al presei și al DSVSA, de rezultatul acestei colaborări beneficiind municipalitatea. Cele două ONG-uri din Bârlad au realizat peste 90% din sterilizările câinilor și pisicilor din gospodăriile orașului.
ONG-urile au fost cele care au sponsorizat cu hrană padocul public, au acordat consultanță, au făcut foarte multe adopții, au completat carnete de sănătate ale câinilor din padoc, pentru că angajații acestuia uitau să o facă. Drept recunoștință, Primăria le-a jignit, le-a pus bețe în roate, iar ultima manevră de intimidare a fost scoaterea camerelor de supraveghere din padocul public, montate conform legii.
Prin natura lor, ONG-urile vor lupta întotdeauna pentru adopții și nu pentru eutanasieri. Legea permite primăriilor să eutanasieze câinii care nu sunt adoptați în 21 de zile, dar tot legea spune că până la eutanasiere trebuie parcurși anumiți pași. Numai că Primăria a făcut pași mici, lenți, nesiguri, mai mult stimulați, în ceea privește promovarea câinilor pentru adopții și organizarea frecventă a târgurilor pentru adopții.
Eutanasierea câinilor se poate face și mâine, pentru că padocul este plin și termenul de 21 de zile a expirat. Numai că padocul va fi întotdeauna plin, câtă vreme câinii din gospodării nu sunt sterilizați și asta înseamnă că eutanasierile vor curge pe bandă rulantă, iar pe stradă vor fi în continuare câini. Va rezolva eutanasierea problema câinilor din Bârlad?
