Patrimoniul național s-a întregit cu un inedit material paleontologic descoperit în zona municipiului Huși de către muzeograful dr. Laurențiu Ursachi de la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad.
În perioada 2010-2014, cu ocazia săpăturilor de salvare efectuate de muzeograful Laurențiu Ursachi în colaborare cu prof. univ. dr. Vlad Codrea de la Cluj-Napoca, au fost descoperiți 16 indivizi din specia Testudo lohanica – broaște țestoase de uscat din perioada miocenului superior, în premieră pe teritoriul României.
Particularitatea acestei specii o reprezintă morfologia craniană diferită față de ale specii descrise în literatura de specialitate până acum. Concret, în apropiere de Huși s-a descoperit o nouă specie din marele grup al chelonienilor (Testudinidelor).
Punctul fosilifer a fost identificat în vara anului 2010 de către inginerul geolog dr. Laurențiu Ursachi, cu ocazia unor cercetări de teren în zona Hușilor. Se afla în mașina muzeului, alături de directorul Mircea Mamalaucă și Maria Popa, contabil șef. În zonă se efectuau lucrări de extindere a șoselei Crasna-Albița, unde Muzeul realiza descărcări de sarcină arheologică și paleontologică. Intuiția l-a dus pe muzeograful Laurențiu Ursachi la locul potrivit.
„Când am ajuns în zona stejarului secular, fiind săpătura proaspătă, am decis să verific zona excavată. Chiar atunci am găsit o primă fosilă, un fragment de metapodal provenit de la un cal tridactil – Hippotherium (primul indice paleontologic). În acel moment, l-am rugat pe domnul director Mamalaucă să anunțe firma care executa lucrările de construcție ca următoarele lucrări din zonă să se realizeze numai în prezența mea. L-am anunțat și pe prof. univ. dr. Vlad Codrea, cu care aveam o colaborare din 2004. Din 2010 până în 2014, în fiecare an, în august-septembrie, s-au efectuat săpături sistematice la care a participat și domnul prof. univ. dr. Vlad Codrea împreună cu doctorandul Alexandru Solomon, de la Universitatea Babeș Bolyai, din Cluj, și colegul meu, arheologul Mircea Oancă. Eram înscris la școala doctorală din Iași și din bursa doctorală pe care am avut-o din 2012 am plătit cetățeni din localitatea Satu Nou, comuna Crețești, pentru a ne ajuta să colectăm materialul paleontologic. În 2012 am găsit primii indivizi de Testudo întregi, unii izolați, alții suprapuși (șase aproape suprapuși unul peste celălalt). La aceste săpături au participat aproape constant și studenți doctoranzi în geologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (Gabriel Rățoi, Tony Dumitriu, Bogdan Haiduc etc.). În 2014, prof. univ. dr. Vlad Codrea a venit cu o echipă de trei studenți de la Cluj, fiind singura dată când studenții clujeni au participat la săpături. Materialul a fost preparat de mine în laboratorul Muzeului Muzeului „Vasile Pârvan”, fiind ajutat și de voluntarii Alina Butnaru, Simon Salcă și Nando Perniciano. Trei indivizi de Testudo au fost preparați în laboratorul de la Cluj. O parte din materialul determinat la nivel de gen a făcut parte din teza mea de doctorat susținută în 2016 – „Asociații de vertebrate continentale miocene din zona centrală a Podișului Bârladului”. În perioada 2016-2017, prof. univ. dr. Vlad Codrea ne-a mai cerut încă trei indivizi complet restaurați la noi, pentru a fi cercetați la Cluj. Materialul paleontologic a fost studiat, grație relațiilor de colaborare pe care le avea profesorul Condrea cu cercetătorii spanioli, printr-o metodă performantă, cu computer tomograf, în Spania. În urma cercetării, în 2022, a fost publicat articolul semnat de Adán Pérez-García, Marcos Martín-Jiménez, Evangelos Vlachos & Vlad Codrea, în revista Journal of Systematic Palaeontology, în care se precizează că cei șase indivizi de broască țestoasă fac parte dintr-o nouă specie, cu o morfologie a craniului diferită de ceea ce s-a descoperit până acum.”, ne-a declarat dr. Laurențiu Ursachi.
Muzeograful bârlădean mai spune că din 2020 cei șase indivizi de Testudo au revenit de la Cluj la Muzeul „Vasile Pârvan”, unde sunt inventariați. Din celelalte zece exemplare, opt au fost inventariate și două sunt în lucru.
Dacă pentru publicul larg această descoperire este cel mult o știre interesantă, pentru paleontologia mondială, descoperirea acestei specii și publicarea rezultatelor în reviste de specialitate reprezintă un moment de referință. Pentru geologul Laurențiu Ursachi, descoperirea al cărei autor este, reprezintă un moment de împlinire a carierei sale.
Detalii despre această descoperire de referință pentru paleontologia mondială a oferit și prof. univ. dr. Vlad Codrea, cel care, de fapt, a și stabilit numele noii specii descoperite, după Valea Lohanului, pe malul căruia se află locul fosilifer de la Crețești.
„Pe lângă numărul mare de indivizi, pe baza detaliilor anatomice impecabil conservate (unele carapace păstrând în conexiune și craniile, dar și elementele scutului osificat protector al membrelor) a fost descrisă o specie nouă de țestoasă – Testudo lohanica. Până la această descoperire, pentru speciile fosile ale genului Testudo erau cunoscute doar oase post-craniene, așadar o zestre de cunoaștere, pe departe mai puțin detaliată. Datele publicate recent în prestigioasa revistă Journal of Systematic Palaeontology oferă de această dată și detalii extrem de exacte privitoare la forma craniului, cu elemente până acum niciodată semnalate de la vreo altă formă fosilă a genului în discuție. Vârsta rocilor de la Crețești în care țestoasele s-au fosilizat este miocen superioară, estimată la 7-8 milioane de ani. În acele timpuri, zona în care se află astăzi localitatea amintită era o câmpie fluvială acoperită dominant de plante ierboase. Alături de țestoase viețuiau cai primitivi tridactili, rinoceri, porci sălbatici, iepuri, gazele, hiene, mastodonți sau girafe. S-au produs în acele timpuri și viituri, țestoasele descoperite pierind brutal, înecate. Fosilele, unice prin aspectele arătate, pot fi admirate în colecțiile muzeului bârlădean de către publicul larg.”, a transmis prof. univ. dr. Vlad Codrea.
