Aceeași Mărie, cu altă pălărie? Consilierii locali bârlădeni au votat, săptămâna trecută, aprobarea gestiunii directe a Serviciului public pentru gestionarea câinilor fără stăpân din Bârlad, prin Compartimentul de gestiune a câinilor fără stăpân, înființat în cadrul Serviciului public Grădina Zoologică Bârlad.
Rămâne de văzut dacă acest serviciu va deveni eficient și nu va aduce doar schimbarea titulaturii și a serviciului căruia i se subordonează. Suspiciunea vine din faptul că echipa de la padocul public, care a desfășurat activitatea în cadrul Reiser, va fi aceeași care se va ocupa de câini în cadrul compartimentului nou înființat, subordonat Grădinii Zoo.
Concursul pentru posturile vacante va avea loc joi, 3 iulie, dar se pare că va fi unul formal, care îi va da câștigători pe foștii angajați. Singura excepție o reprezintă șoferul, al cărui post a fost scos din organigramă, culmea, acesta fiind singurul membru al personalului care a dovedit implicare în activitatea de la padoc, suplinind lipsa temporară a administratorului și reușind să relaționeze eficient cu ONG-urile care apără drepturile animalelor.
Fără o echipă responsabilă, acest compartiment va fi la fel de ineficient ca și până acum, cu atât mai mult cu cât șeful Grădinii Zoo, Adrian Cărăbăț, nu va avea timpul necesar să impună ordinea și disciplina în acest compartiment, deoarece va ieși în curând la pensie.
Va fi destul de greu pentru a găsi un profesionist ca dumnealui, care să pună în prag și să eficientizeze acest serviciu, care a consumat sume enorme de la buget, fără rezultate palpabile.
Ceea ce nu vrea să înțeleagă administrația locală bârlădeană este că indiferent de suma alocată, fenomenul câinilor comunitari nu va fi diminuat fără a se lucra la cauze și nu la efecte.
Pentru acest lucru, Primăria va trebui să se implice financiar în sterilizarea masivă a câinilor cu stăpân, să efectueze campanii de mediatizare a legislației privind obligația cetățenilor de a-și steriliza și microcipa câinii din gospodării, de a-i vaccina antirabic (lucru care se face gratuit de către medicul concesionar, dr. Ion Bejan).
Un lucru extrem de important în stoparea înmulțirii câinilor comunitari este amendarea proprietarilor de câini care își lasă libere animalele pe străzi. Poliția Locală este cea care trebuie să identifice proprietarii, amenzile fiind aplicate de către Poliția Animalelor.
Hingherii vor trebui să se axeze pe prinderea mai ales a câinilor adulți și cățelelor cu pui, nu doar puii, lăsând pe domeniul public femele care continuă să se reproducă.
În ultimul timp, bârlădenii sunt tot mai deranjați de câinii de pe stradă, unii cetățeni fiind chiar mușcați, alții doar lătrați și speriați. Anul acesta, la Compartimentul de Primire Urgențe din cadrul Spitalului „Elena Beldiman”, până pe 25 iunie, s-au adresat 140 de persoane mușcate de câini, comparativ cu anul trecut, în aceeași perioadă, când au fost înregistrate 126 de pacienți cu plăgi produse prin mușcătură de câine.
Problema câinilor de pe stradă este una de mare interes pentru cetățenii orașului, de aceea, o dezbatere publică pe această temă ar fi trebuit să aibă loc cu adevărat, nu doar în mediul online, ci și fizic.
Numai că, deși proiectul votat săptămâna trecută a fost postat pe site-ul Primăriei, a rămas afișat o perioadă mai scurtă decât ar fi trebuit, reprezentanții municipalității justificând acest lucru prin faptul că cetățenii nu au venit cu propuneri sau soluții pentru rezolvarea problemei câinilor.
Dacă și-ar fi dorit cu adevărat o dezbatere publică, anunțul ar fi trebuit să fie postat inclusiv pe pagina de FB a Primăriei, precum și în mass-media, nu pe o pagină ascunsă a site-ului, unde foarte puțini știu să ajungă.
Concluzia este că Primăria trebuie să muncească mult mai mult decât a făcut-o până acum, iar cei care vor lucra la Compartimentul de gestiune a câinilor fără stăpân, de la muncitori necalificați la inspector și medic veterinar, vor trebui să respecte fișa postului, precum și legislația în vigoare.
Primăria are obligația de a colabora ci ONG-urile, atât când vine vorba de capturare, cât și în cazul eutanasierilor. Nu de puține ori, ONG-urile s-au confruntat cu neseriozitatea reprezentanților padocului, fie că a fost vorba de câini rezervați spre adopție care nu au mai fost găsiți de către reprezentanții asociațiilor care îi rezervaseră, fie că a fost vorba de completarea greșită a carnetelor de sănătate ale câinilor care urmau să plece în adopție.
Nemaivorbind de faptul că ONG-urile au fost mereu învinovățite de Primărie pentru prezența câinilor pe stradă, lucru total neadevărat, întrucât gestionarea câinilor comunitari este strict responsabilitatea municipalității.
Dar, cum până acum relația autorității locale cu ONG-urile a fost nu tocmai una corectă și onestă, e puțin probabil ca acestea să se mai implice ca până acum.
Aceste asociații au anunțat deja că nu vor mai organiza campanii de sterilizare gratuită și nici nu vor mai dona tone de hrană padocului public, cum au făcut până acum.
