Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat, miercuri, 29 aprilie 2025, o decizie definitivă în cazul fostului episcop de Huși, Corneliu Onilă, și al fostului arhimandrit Sebastian Jitaru, condamnându-i pentru fapte de viol și agresiuni sexuale. Onilă a fost condamnat la 8 ani de închisoare, iar Jitaru la 14 ani și 2 luni.
Instanța a menținut hotărârea anterioară a Curții de Apel Galați și a dispus ca Episcopia Hușilor și Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur” Huși, în calitate de părți responsabile civilmente, să plătească cheltuieli judiciare. În plus, fostului episcop i-a fost interzis să ocupe funcții publice timp de 5 ani după executarea pedepsei, iar Jitaru nu va mai putea exercita funcția de preot timp de 5 ani.
Episcopia Hușilor a luat act de decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care fostul episcop al Hușilor, Corneliu Onilă, și fostul arhimandrit Sebastian Jitaru au fost condamnați pentru fapte extrem de grave și imorale. Aceste condamnări finalizate confirmă acuzațiile de abuzuri sexuale, fapte ce au șocat atât comunitatea religioasă, cât și societatea în general. Episcopia Hușilor reiterează faptul că, începând din august 2017, nu mai există nicio legătură cu cei doi condamnați, reafirmându-și angajamentul față de valorile morale și spirituale fundamentale ale Bisericii Ortodoxe.
Totodată, instituția își exprimă regretul profund pentru suferințele victimelor și pentru daunele cauzate imaginii Bisericii, subliniind că răspunderea morală și instituțională revine în exclusivitate celor două persoane condamnate.
„Episcopia Hușilor a luat act de hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, de condamnare a fostului episcop de Huși, Onilă Corneliu, și a numitului Jitaru Sebastian, și de finalizarea acestui proces care, din nefericire, confirmă indubitabil faptele extrem de grave și imorale săvârșite de cei doi condamnați.
Amintim că, începând cu luna august 2017, Episcopia Hușilor nu a mai avut niciun fel de legătură cu susnumiții.
Așa cum am menționat și în luările de poziție anterioare, considerăm că gravitatea faptelor celor doi este sporită de statutul pe care l-au avut, de slujitori ai Bisericii, care aveau menirea să fie, prin excelență, exemple de moralitate și de respect față de demnitatea persoanei umane.
De aceea, regretăm profund suferințele cauzate victimelor, precum și sminteala produsă de acest caz greu de imaginat sau de anticipat, precizând, încă o dată, faptul că nicio instituție nu poate fi confundată cu o persoană, indiferent de poziția vremelnică avută și de ceea ce pretindea că reprezintă.
În același timp, avem o responsabilitate spirituală asupra tuturor celor care privesc înspre slujitorii Bisericii ca înspre repere ale asumării și punerii în practică a unei concepții de viață creștină, inspirată din Evanghelie, care condamnă, cu fermitate, orice formă de abuz și nedreptate, răsunându-ne în conștiință, cu fiecare sminteală creată, cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „căci numele lui Dumnezeu din pricina voastră, este hulit între neamuri” (Romani 2, 24).
Delimitându-ne total de faptele săvârșite de cele două persoane acum condamnate, ne cerem iertare pentru tot răul produs de către aceștia, în primul rând victimelor, dar și tuturor celor care, interacționând cu acest caz cutremurător și smintitor, ar fi putut pune la îndoială rolul și locul Bisericii în viața credincioșilor și a societății.
În egală măsură, ne manifestăm întreaga compasiune și înțelegere față de persoanele vătămate, suntem deplin solidari cu acestea, conștientizând dramele la care au fost supuse.
Episcopia Hușilor a luat act și de dispoziția instanței prin care instituția noastră, în calitate de persoană responsabilă civilmente, a fost obligată la repararea, în solidar, a prejudiciului material cauzat victimelor.
Subliniem, cu toată claritatea, că această hotărâre nu reflectă o culpă morală sau instituțională a Episcopiei Hușilor, ci este expresia unei norme legale care angajează răspunderea civilă pentru fapta altuia, fără a presupune implicarea, acceptarea sau cunoașterea prealabilă a faptelor săvârșite de cei doi condamnați. Răspunderea civilă este atrasă ca un mecanism automat de compensație, potrivit legii, cu un potențial rol reparator eficient, victimele evitând astfel insolvabilitatea celor doi condamnați.
Din acest motiv, Episcopia Hușilor a contestat, la vremea cuvenită, îndeplinirea condițiilor legale privind atragerea răspunderii solidare, ca parte responsabilă civilmente. Gestionând patrimoniul Bisericii, Episcopia Hușilor are responsabilitatea administrării acestuia într-o manieră în care să răspundă cât mai optim și transparent lucrării social-filantropice, pastorale, culturale și edilitare a Eparhiei, în acord cu nevoile credincioșilor, iar nu să suporte prejudiciile create de cei care, în contradicție flagrantă cu menirea lor, au săvârșit abuzuri sexuale.
Vina le aparține în mod exclusiv celor două persoane condamnate. Episcopia Hușilor are drept de regres împotriva celor doi, urmând să analizeze pașii procedurali pentru a uza de acesta.
În contextul celor menționate, ne rezervăm dreptul de a nu dezvolta mai mult acest subiect, în afara celor deja precizate.”, a transmis Biroul de presă al Episcopiei Hușilor.
