Grădina Zoologică din Bârlad trebuie să rămână în continuare un punct de atracție turistică, așa cum a fost timp de peste șase decenii. Aceasta este dorința inginerului zootehnist Elvis Genete, care, timp de un an și jumătate, între ianuarie 1993 și iulie 1994, a fost administratorul Grădinii Zoo, pe atunci cea mai mare din Moldova.
Veștile recente privind moartea mai multor animale și păsări, neglijența în îngrijirea lor și a spațiilor de captivitate, precum și lipsa de viziune a administrației locale care ar intenționa să pună la conducerea Grădinii Zoologice persoane fără pregătire de specialitate, l-au determinat pe Elvis Genete să ia atitudine.
Acesta este dispus să facă voluntariat la Zoo, astfel încât Grădina să se redreseze și reziste.
„Nu vreau să cred că există intenții ascunse în privința Grădinii Zoo, că intențiile imobiliare primează și că s-ar dori desființarea ei. Grădina a trecut de-a lungul timpului prin mai multe momente delicate, dar prin implicarea oamenilor de profesie și a Primăriei a reușit să supraviețuiască. E un brand al orașului, o tradiție de 66 de ani, și nu cred că trebuie să punem umărul să o desființăm, dimpotrivă. Pentru asta trebuie implicare și eu mă ofer să ajut cu toată pregătirea mea din facultate și experiența dobândită ulterior. Am făcut cu pasiune munca de administrator și recunosc că am greșit pe alocuri, dar erau greșeli inerente vârstei, aveam doar 26 de ani. A fost locul unde m-am simțit cel mai bine, unde m-am simțit util, care mi-a lăsat amintiri ce nu pot fi uitate, precum și mulțumirea că am reușit să îndrept lucrurile care nu erau tocmai în regulă.”, a declarat Elvis Genete.
Acesta spune că atunci când a venit la conducerea Grădinii Zoo, aceasta se afla într-o situație aproape de colaps și că animalele mureau pe rând de foame.
„Când am preluat postul de administrator, atât animalele cât și cuștile erau într-o situație critică. Se făceau pariuri pe animalele care urmau să moară. Am reușit să captez atenția unor oameni aflați la conducerea unor societăți din oraș, precum Iris, de unde primeam pâine, de la abator, am avut o colaborare foarte bună cu inginerii Peruc și Dănilă, care ne-au ajutat să refacem volierele, dar și cu Direcția Sanitar Veterinară, pentru îngrijirea animalelor. Iris, de exemplu, a plătit o sumă importantă, contravaloarea unei perechi de tigri și transportul acestora la Bârlad. Am realizat schimburi de animale și chiar am primit cadouri din partea unor grădini zoologice, cum ar fi cea din Slatina. Directoarea de acolo, văzând cât de mult iubeam animalele, mi-a făcut cadou un pui de leu – King, cel care apare în puținele fotografii pe care le am din acea perioadă. M-am implicat cât am putut eu, având și tinerețea de partea mea, și acum mă doare să aud și să văd că animalele sunt neglijate.”, a mai adăugat Elvis Genete.
Fostul administrator își amintește că în acea perioadă Primăria nu avea mașină disponibilă pentru Grădina zoo, așa că deplasările le făcea cu șareta în oraș, pe care a reparat-o atunci când a venit pe postul de administrator.
Cu pasiune și ajutor din partea unor societăți și parțial din partea Primăriei, a reușit să stopeze prăbușirea Grădinii Zoo și să o repopuleze. Numărul angajaților de la Zoo era destul de mare, comparativ cu ce este acum.
„La Grădina Zoo lucrau 14 persoane. Eram eu administrator, un tehnician veterinar, trei paznici, un magazioner și opt muncitori. Am tras cu toții la aceeași căruță, să facem ceva frumos, care să ne bucure atât pe noi, cât și pe turiști sau locuitorii orașului. Mă întristează când văd că perioade negre ale Grădinii se repetă. Când am văzut pe FB cum arată copitele unor animale, care, din cauza neglijenței îngrijitorilor, abia se pot deplasa, când aud că mor păsări și animale din cauza zgomotului puternic produs de utilaje, mă gândesc că e timpul ca cineva să pună piciorul în prag. Animalele trebuie protejate în momentul în care se fac anumite lucrări de investiții. Am întâmpinat și eu probleme cu urșii și mi-am dat seama că femela nu-și putea duce la capăt sarcina din cauza stresului produs de zgomotul unui circular care se afla în spatele cuștii urșilor. Da, animalele mor sau se îmbolnăvesc din cauza acestui tip de stres. Sunt lucruri pe care poate nu le înveți în facultate, dar te învață experiența. De aceea spun că este nevoie de un specialist care să se ocupe de administrarea Grădinii Zoo.”, a punctat Elvis Genete.
El speră că actuala administrație locală, care finanțează Grădina Zoo, să nu repete greșelile din anii `93-`94, să aducă oameni de casă, neprofesioniști, sau să facă vreo afacere din Grădina Zoo.
„Refuz să cred că vremurile acelea se vor întoarce. Îmi amintesc cu tristețe când un primar voia să înființeze o fermă de viței în cadrul Grădinii Zoo, pentru consumul propriu. Am refuzat categoric și mi-am atras dușmani, la fel ca atunci când căruța cu cai a dispărut, ajungând în gospodăria mamei unui director de la Primărie. La un moment dat, un ONG de protecție a animalelor din Anglia a dorit să finanțeze refacerea volierelor, ceea ce ar fi fost un lucru grozav. Singura condiție pe care au pus-o a fost să-și deschidă un chioșc la poarta Grădinii, de unde vizitatorii să cumpere hrană pentru animalele de la Zoo. Viceprimarul de atunci a respins propunerea pentru că lui nu-i ieșea nimic. Timpurile s-au schimbat, nu știu dacă și oamenii și metehnele din administrație. Având experiența trecutului, putem evita greșelile și putem să acționăm în direcția bună, a respectului față de animale, dar și față de tradiția Grădinii Zoologice de la Bârlad.”, a conchis Elvis Genete.
Fostul administrator de la începutul anilor `90 a ținut să menționeze că Grădina Zoo a cunoscut un reviriment în anii `80, când la conducerea ei a fost domnul Bolum, un bun gospodar, un om care a știut cum să pună piciorul în prag și să convingă autoritățile să-i acorde sprijin.
După ce Elvis Genete a fost demis, în urma divergențelor cu primarul de la acea vreme, a fost adus în postul de administrator al Grădinii Zoo un muncitor de la Spații Verzi, mișcare care s-a dovedit un eșec. În scurt timp, a preluat conducerea Grădinii Zoo inginerul Adrian Cărăbăț, care până atunci lucrase la Fabrica de Nutrețuri Combinate.
Situația a început să se schimbe în bine, animalele erau îngrijite, s-au făcut și investiții, însă în ultimii ani atenția administrației locale nu a fost cea care trebuia în privința investițiilor, sumele alocate pentru acestea fiind mai puțin decât simbolice. Și Grădinii Zoo îi trebuie finanțare pentru a putea să respecte normele de mediu, care au devenit tot mai dure, pentru nerespectarea cărora ar putea să nu primească autorizație de mediu.
Ca urmare a recentelor sesizări făcute de cetățeni pe FB, Garda de Mediu a făcut verificări și a transmis Primăriei că trebuie luate măsuri specifice pentru întreținerea animalelor, conform prevederilor legale, că trebuie să păstreze o stare de salubritate în spațiile destinate animalelor și în zonele publice și să se respecte termenele stabilite de ANMAP în cadrul procedurii de autorizare a activității desfășurate în Grădina Zoo.
În perioada imediat următoare, poate chiar luna viitoare, reprezentanții Direcției Județene de Mediu vor veni în control pentru a stabili dacă Grădina Zoo din Bârlad merită să primească avizul de mediu. O igienizare a aleilor și spațiilor verzi cu ajutorul voluntarilor este bună, dar este prea puțin pentru ceea ce înseamnă o Grădină Zoo în care animalele să beneficieze asistență veterinară, hrană, spații corespunzătoare, igienizate, în care să se simtă cât mai aproape de mediul lor natural.
