Primarul Dumitru Boroș a intrat în fibrilații. Instituția pe care o conduce nu a făcut nimic în ultimele șapte luni, iar acum, când mai sunt câteva zile până la începerea noului an școlar, conștientizează că nu va avea bani pentru achitarea utilităților în sezonul rece la majoritatea unităților de învățământ din oraș.
Zilele trecute, a trimis o adresă la grădinițe, școli și licee, prin care, printr-un ton imperativ, le pune în vedere să facă economii la energie electrică și încălzire și le propune câteva variante cu ajutorul cărora facturile la utilități să se reducă simțitor.
Cele trei modalități pe care le propune Primăria sunt: diminuarea duratei orelor de curs, organizarea procesului de învățământ în două schimburi acolo unde se desfășoară într-un singur schimb, pentru a încălzi și lumina doar anumite săli de clasă, și efectuarea orelor de curs în sistem online sau mixt.
Dumitru Boroș este în eroare însă, întrucât decizia desfășurării orelor în sistem online sau mixt nu poate fi luată de conducerea școlilor și de consiliile de administrație ale acestora, ci doar de Ministerul Educației.
Ieri, în ședința ordinară a Consiliului Local Municipal Bârlad, s-a discutat timp de aproape o oră pe acest subiect, primarul arătând cu degetul către directorii de școli, care nu ar fi știut să gestioneze bugetele instituțiilor. Dar. cum ar fi putut să o facă, atât timp cât consumul la energie electrică și gaz metan a fost același ca în anul precedent, iar valoarea facturilor a crescut ca urmare a majorării exagerate a tarifelor la utilități?
Primarul uită, însă că din consiliile de administrație ale școlilor fac parte și reprezentanți ai Primăriei și Consiliului Local, care ar fi trebuit să aibă și ei un rol important în gestionarea situației, așa cum bine a punctat consilierul independent Bogdan Sârbu. Așadar, existau cel puțin două persoane la fiecare școală, care ar fi putut să sesizeze gestionarea necorespunzătoare a bugetului de către director.
Discuțiile în cadrul ședinței au fost destul de aprinse, cei mai vocali fiind Bogdan Sârbu, consilier independent, și prof. Gabriela Plăcintă, consilier PSD și fostă inspector școlar general.
Aceasta din urmă a ținut să-i amintească edilului că, în urmă cu câteva luni i-a adus în vedere faptul că situația utilităților la școli trebuie privită cu mare seriozitate. Dumitru Boroș i-a replicat atunci că, în cazul în care nu le vor ajunge școlilor banii alocați în buget, Primăria va recurge la finanțare complementară. Acum, însă, primarul nu-și mai menține părerea, spunând că „acum suntem într-o altă realitate”.
Drept urmare, în adresa trimisă școlilor, a solicitat directorilor să ceară la Inspectoratul Școlar Județean suplimentarea finanțării de bază, pentru acoperirea cheltuielilor generate de creșterea costurilor la utilități. Primarul este din nou în eroare, întrucât ISJ nu poate suplimenta finanțarea de bază. Aceasta este stabilită prin Legea educației, modificare acesteia putându-se face printr-un amendament, o ordonanță de urgență sau subvenționarea de către stat a tarifelor la energia electrică și gaz pentru școli.
În ultima parte a adresei trimise către școlile din oraș, primarul roagă managerii să comunice „scenariile” la care s-au gândit și din care să reiasă și economiile cantitative și valorice pe care le estimează a se realiza comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
În aceste zile premergătoare începerii anului școlar se vor întruni consiliile de administrație ale școlilor, dar este greu de crezut că vor putea fi estimate consumurile și mai ales economiile la utilități.
Adevărul este că încă de la sfârșitul iernii trecute conducerile școlilor și Primăria trebuiau să colaboreze permanent pentru identificarea problemelor și găsirea modalităților de economisire la utilități.
Mesajul imperativ transmis de Primărie unităților școlare vine foarte târziu, iar soluțiile identificate nu vor putea asigura o scădere semnificativă a costurilor cu energia și gazul metan la unitățile de învățământ din oraș.
Exemplul pe care primarul Dumitru Boroș l-a dat, referindu-se la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, care a avut cea mai costisitoare factură la gaz, nu a fost tocmai inspirat, deoarece factura a însemnat consumul cumulat al liceului, Grădiniței nr.8 și Școlii Profesionale (internat și cantină), pe care le găzduiește. Contorizarea nu a fost separată, abia acum Primăria alocând sumele necesare în acest sens.
Deși contabilul șef al Primăriei fusese înștiințat de către ISJ încă din februarie asupra necesității încheierii unui contract de comodat între cele trei unități de învățământ, Primăria nu a adus la cunoștința directorilor acest aspect. Abia luna trecută, au fost încheiate aceste contracte de comodat.
Având în vedere costurile foarte mari ce se preconizează pentru utilități la școli, Primăria ar trebui să se gândească la o serie de investiții cu bătaie lungă, așa cum a propus consilierul ALDE Cornel Pleșu.
Montarea de panouri fotovoltaice sau instalarea unor centrale care să utilizeze căldura pământului ar putea fi niște soluții viabile care să reducă în mod considerabil valoarea facturilor.
Primarul a spus însă că Primăria Bârlad nici nu se poate gândi la așa ceva acum și i-a anunțat pe consilieri că tocmai a primit o notificare de la E.ON, prin care se aduce la cunoștință că începând cu 1 octombrie 2020, noul preț al megawatului va fi de 4.577 lei, o scumpire cu 300%.
Balciul se va tine si anul viitor ? oare tot asa urina , fecale betivi simasinarii fara siguranta?
Cei care propun si cei care scriu despre utilizarea caldurii Pamantului stiu ce investitii foarte marui sunt necesare pentru a se putea implementa sistemul? Ce usor este sa propui! Doar nu te doare gura. Si dai si bine la fraieri si necunoscatori. Nu, caldura Pamantului nu se aduce cu galeata. Sunt doua sisteme: pe orizontala (în acest caz e nevoie de o suprafata de teren dubla fata de suprafata ce trebuie incalzita – o scoala cu suprafata de 2000 mp, cum sunt cele mai multe scoli din oras, are nevoie de o suprafata de cel putin 4000 mp in jurul ei pentru realizarea sistemului) si pe verticala (in acest caz e nevoie de foraje la cel putin 100 m ca instalatia sa fie eficienta). Sunt lucrari foarte mari. Si vedeti ca barladenii sar in sus la sapaturile facute la jumatate de metru pentru canalizare . Asa ca, pana la utilizarea caldurii Pamantului (mai e mult de lucru la noi pentru reducerea costurilor de instalare), consilierii locali sa vina cu picioarele pe pamant si cu propuneri adaptate situatiei actuale. Unii viseaza, pentru ca nu-i costa nimic. Iar presa le canta in struna. Normal, la un popor atat de inapoiat poti sa spui orice. El te crede.
Tov.Boboc, mai dute la grădiniță, sau nu mai citi , și nu mai face audit, pardon nu mai semna hârtii de audit făcute de cei pe care îi controlezi , dar acum sigur te crede dâmbbbb!
Domnule cetatean, sunt impresionat de explicatiile in legatura cu caldura Pamantului,cred ca sunteti specialist ,geolog sau fizician. Spuneti mi unde exista,in lume cladiri icalzite cu caldura Pamantului? Eu ca simplu cetatean stiu ca numai in Islanda exista incalzire de la gheizerele cu apa fierbinte.