O metodă inedită de stimulare a lecturii în rândul elevilor de școală primară, experimentată în premieră în județul Vaslui. Bârlădeanca Alina Răuș, profesor pentru învățământul primar, la Școala Gimnazială nr. 1 Pogana, structura Tomești, a aflat acum zece ani despre o metodă interesantă, interactivă și eficientă pentru dezvoltarea abilităților de comunicare a elevilor în limba română. Profesoara a îndrăznit să includă teatrul Kamishibai (teatrul japonez de hârtie) în ora de opțional de la clasa la care predă.
Teatrul Kamishibai este o metodă străveche, care în Japonia inițial a fost o formă de spectacol stradal. Ulterior, metoda de a spune povești într-un mod inedit a fost preluată de școli din întreaga lume, ideală pentru formarea unor deprinderi esențiale în educație: înțelegerea textului, exprimarea orală și sensibilitatea artistică.
„Încă de la început am lucrat cu clase în regim simultan, confruntându-mă cu dificultățile inerente acestui tip de organizare a învățării. Cum una dintre competențele de bază pe care trebuie să le formăm elevilor noștri este competența de comunicare în limba română, teatrul Kamishibai a devenit un aliat de nădejde. Elevii, organizați pe grupe eterogene, au pregătit ilustrații pentru povești cunoscute, adaptate vârstei lor, și împreună au povestit. Așadar, ușor și plăcut, elevii mei au devenit creatori și povestitori. De altfel, beneficiile acestui tip de teatru pentru dezvoltarea competențelor de comunicare, dar și a celor socio-emoționale ale elevilor mei, au fost verificate în cadrul cercetării pe care am întreprins-o pentru lucrarea mea metodico-științifică pentru obținerea gradului I.”, a precizat prof. Alina Răuș.
Concret, conform tradiției acestui tip de teatru, elevii stau în spatele unei scene din lemn numită butai și după semnul de începere, care constă în lovirea a două bețe, încep să povestească. Elevii povestesc pe baza unor planșe care au pe o parte text adaptat de profesor și pe cealaltă ilustrații realizate de ei, planșele fiind prezentate respectând firul narațiunii.
Fiecare copil citește și interpretează în același timp personajele, le dă culoare și, implicit, apare și atracția pentru citit, asta pe lângă dezvoltarea competențelor legate de abilitățile practice.
Cu timpul, începând cu clasa a IV-a, elevii nu vor mai fi doar ilustratori, ci și creatori de text adaptat după poveștile clasice cu care generații întregi au crescut: Albă ca Zăpada, Pinnocchio, Aladin, Cenușăreasa, Scufița Roșie etc.
Profesoara Alina Răuș spune că în școală, mai ales în învățământul primar, Kamishibai capătă o valoare aparte. Transformă ora de comunicare în limba română sau de limbă si literatură română într-un spectacol, îi oferă copilului șansa de a deveni, pe rând, autor, ilustrator, actor și narator. Îl învață să își organizeze ideile într-un fir narativ coerent, să rostească cuvintele cu claritate și emoție, să își susțină privirea și vocea în fața unui auditoriu – deprinderi esențiale pentru vorbitul în public. Totodată, desenarea planșelor dezvoltă imaginația, coordonarea și simțul estetic, invitând copilul să exprime prin culoare ceea ce simte și înțelege.
Kamishibai este, așadar, mai mult decât o activitate artistică: este o îmbinare pedagogică a cuvântului spus și al imaginii create, o formă blândă, dar profundă, de a stimula lectura și exprimarea liberă. Prin simplitatea sa, creează emoție. Prin forma sa, dezvoltă gândirea. Prin vocea copilului, se transformă în spectacol. Într-o perioadă în care lectura e adesea privită ca o sarcină incomodă, Kamishibai o poate transforma în bucurie în și cu care copilul crește.
„Totul începe cu alegerea poveștii. Poate fi un basm cunoscut, o întâmplare reală sau o creație originală a copiilor. Important este ca firul narativ să aibă coerență, să fie accesibil și să permită transpunerea în imagini clare și expresive. Kamishibai nu se grăbește, ci lasă povestea să respire, să curgă firesc dintr-o scenă în alta.
Fiecare moment al narațiunii se transformă apoi într-o planșă ilustrată: o imagine care vorbește de la sine, desenată de copii cu mâna lor sau ghidată de învățător. Aici intervine partea magică: copilul devine nu doar povestitor, ci și artist. Cu acuarele, creioane sau prin tehnica colajului, el reconstituie vizual emoțiile textului. În spatele fiecărei planșe, pe verso, se scrie textul corespunzător, care va fi citit cu voce tare în timpul prezentării.
Această formă de prezentare oferă copilului curajul de a vorbi, de a fi văzut și auzit, de a controla atenția celor din jur. Nu este o expunere rigidă, ci o formă ludică de a-și spune povestea, de a se exprima și de a învăța să se conecteze cu ceilalți prin cuvânt și imagine.
Pregătirea unei prezentări Kamishibai este, de fapt, o călătorie în echipă: copiii colaborează, își împart rolurile, ascultă ideile celorlalți, se sprijină în prezentare. Astfel, teatrul de hârtie devine o scenă pentru încredere, empatie și exprimare creativă, toate așezate pe temelia limbajului și lecturii. Cartea de față reunește adaptări ale unor povești cunoscute, gândite special pentru a fi puse în scenă în cadrul orelor de comunicare în limba româna / limba și literatura română, arte vizuale și abilități practice sau activități extracurriculare. Ele au fost concepute ținând cont de nevoile și nivelul de înțelegere al elevilor din ciclul primar, dar și de potențialul acestei metode de a stimula participarea activă, empatia și exprimarea liberă.”, menționează prof. Alina Răuș.
În curând, la inspecția pentru gradul I, în cadrul lecției deschise, va fi prezentată această metodă de stimulare a lecturii. Cei 18 copii din clasele I, a II-a și a III-a, împărțiți în șase grupe, vor prezenta șase povești cu ajutorul acestor planșe, specifice teatrului japonez de hârtie.
În urmă cu două zile, profesoara Alina Răuș a reușit să-și vadă scoasă de la tipar cartea „Kamishibai – teatrul poveștilor ilustrate”, a cărei prefață este semnată de prof. Carmen Iacob, inspector școlar pentru învățământul primar. Aceasta consideră lucrarea ca fiind mai mult decât un instrument didactic.
„Este o invitație la joc, un instrument valoros care aduce un suflu nou în sala de clasă și oferă o experiență de învățare superioară. Vă invităm să deschideți această cutie magică a poveștilor și să descoperiți bucuria pură de a învăța. Fie ca fiecare pagină să devină o poartă către un tărâm al fanteziei și să transforme sala de clasă într-un loc plin de lumină, bucurie și culoare.”
Autoarea cărții recent apărute la Editura Sfera mărturisește că lucrarea sa a fost inspirată de bucuria copiilor atunci când poveștile prind viață în fața ochilor lor, dar și de nevoia cadrelor didactice de a avea la îndemână resurse moderne, atractive și ușor de folosit.
„Prin această lucrare, îmi propun să ofer un instrument didactic versatil, care să aducă învățarea mai aproape de joc și artă, să sprijine dezvoltarea abilităților de comunicare și să contribuie la formarea unor cititori pasionați și curioși.”, a concluzionat prof. Alina Răuș.
