Mult prea târziu! Rezolvarea problemei câinilor este o cauză pierdută pentru Primăria Bârlad. Lipsa acțiunilor eficiente, care s-a perpetuat ani de zile, a dus inevitabil la colaps în activitatea padocului public.
Într-o postare pe Facebook, zilele trecute, Primăria a făcut un apel la ONG-urile de protecție a animalelor, dar și la cetățeni, pentru a adopta urgent câini, întrucât padocul este arhiplin și nu mai poate găzdui niciun câine.
Supraaglomerarea padocului public va determina Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân să oprească prinderea câinilor de pe domeniul public și chiar îl va obliga să treacă la eutanasieri.
Eutanasierile nu vor rezolva însă problema, chiar dacă vor duce la golirea padocului. Ce va urma?
Se vor strânge din nou 250 de câini, cât este capacitatea padocului, vor fi eutanasiați cei care nu își găsesc stăpân în termenul prevăzut de lege, dar pe străzi vor continua să existe câini. Asta, pentru că nu s-a realizat o sterilizare în masă a câinilor cu stăpân.
Dacă primarul Boroș ar fi făcut ceea ce promitea în toate campaniile electorale — adică să elimine cauza înmulțirii necontrolate a câinilor, prin sterilizări cu bani de la buget — acum fenomenul ar fi fost aproape stopat.
Numai că, în afara campaniilor gratuite organizate de cele două asociații de protecție a animalelor din Bârlad, Primăria nu a mișcat un deget. Ar fi putut face în paralel campanii de sterilizare cu bani publici, dar s-a limitat la a demara un proiect inițiat de consilierii USR, pe care însă l-a abandonat după scurt timp.
Rezultatul acestui proiect de sterilizare, cu o procedură complicată, a fost sterilizarea a 80 de câini cu stăpân. Adică de trei ori mai puțin decât făceau ONG-urile într-o singură zi de campanie.
Văzând că situația devine mai complicată, adopțiile nu merg, iar ONG-urile au rărit și chiar oprit campaniile gratuite de sterilizare, Primăria Bârlad a alocat recent 55.000 de lei pentru sterilizarea în acest an a câinilor cu stăpân, adică pentru 125 de exemplare, femele și masculi.
Numărul câinilor care pot fi sterilizați cu această sumă este foarte mic, dacă ne raportăm la numărul real al câinilor din gospodării, care se apropie de 6.000. Până acum, doar 77 de proprietari de câini și-au manifestat intenția de a-și steriliza patrupedele, gratuit, prin subvenționarea de la bugetul local.
Nu s-ar fi ajuns la această situație critică dacă primarul Boroș ar fi încurajat sterilizările gratuite, ar fi alocat bani anual pentru acestea și dacă reprezentanții primăriei, împreună cu cei ai Poliției Locale, ar fi întreprins frecvente campanii de informare în gospodăriile din cartierele de case. Și, evident, dacă ar fi amendat pe cei care nu își sterilizează câinii sau îi lasă liberi pe străzi în timpul zilei sau noaptea, proprietarii având obligația legală de a-și steriliza și microcipa animalele.
Ar fi putut avea municipalitatea o relație corectă și eficientă cu ONG-urile ce apără drepturile animalelor, dar, din păcate, nu a fost așa. Nu au fost ascultate sfaturile acestora și, mai mult, le-au fost puse impedimente și ca urmare, asociațiile de protecție a animalelor, ca o formă de protest, au refuzat să mai organizeze campanii gratuite de sterilizare la Bârlad.
Primăria culege acum roadele dezinteresului cu care a tratat această problemă ce pare veșnică la Bârlad, problema câinilor comunitari. Nu câinii sunt vinovați pentru că au ajuns pe stradă, înfometați și bolnavi, și apoi într-un adăpost unde sunt condamnați la moarte.
