Bârladul nu are un ansamblu folcloric, așa cum ar trebui să existe într-un oraș cunoscut pentru activitățile culturale și de promovare a tradițiilor populare. În urmă cu cinci ani, Primăria, prin actuala administrație, a desființat fanfara „Bârlădeanca”, formată din profesioniști, mulți dintre ei foști membri ai fanfarei Unității Militare.
În vreme ce Vasluiul, Hușiul, dar și câteva comune din județ au formații de dansuri populare, orchestră și chiar ansambluri, la Bârlad acestea sunt doar o amintire.
În oraș există coregrafi de înalt profesionalism, dar, din păcate, nu există disponibilitatea municipalității de a susține un asemenea ansamblu, deși ar fi mult mai util ca o parte din banii care sunt alocați lunar pentru activități „culturale” de duzină, să fie direcționați către susținerea unei formații de dansuri populare și a unei orchestre, un ansamblu care să evolueze atât în oraș, cât și în județ și în țară, la diferite festivaluri sau concursuri.
Marian Niță, dansator cu state vechi în ansambluri populare profesioniste din Moldova și din țară, încearcă de câțiva ani să-și ofere experiența pentru a alcătui la Bârlad o formație de dansuri populare, dar și pentru a iniția copiii și adulții în jocul popular, din păcate, fără succes.
„Mă simt incomod, chiar frustrat, știind că pot să fac la Bârlad ceea ce nu face nici Vasluiul și multe orașe mari din țară. Îmi asum ceea ce spun și mă bazez pe experiența pe care am acumulat-o alături maeștri ai dansului popular românesc. Visul meu este să predau cursuri de dans popular la Bârlad și să formez o echipă de dansatori cu care să ne prezentăm la diferite evenimente ale orașului sau la concursuri în țară. Am mers și la Primărie, dar, din păcate, nu se implică nimeni, nu te ajută nimeni, nici măcar nu încearcă. La Vaslui și la Huși există ansambluri populare, dar noi, bârlădenii, nu avem nici măcar o trupă de dansatori sau o orchestră de muzică populară, cu toate că, odată, Bârladul se putea mândri cu așa ceva. Am început să-mi pierd speranța că îmi voi putea pune experiența mea de 52 de ani în slujba orașului în care m-am născut.”, a mărturisit Marian Niță.
Acesta își amintește cu nostalgie perioada în care, fiind angajat la FEPA, făcea parte din ansamblul „Balada”, care era cunoscut nu doar în orașul rulmenților, ci și în țară.
Își amintește cu plăcere și de „Doina Gorjului”, ansamblul profesionist din Târgu Jiu, unde a activat timp de șapte ani. A reușit să câștige singurul loc disponibil în ansamblu, concurând cu aproape 100 de candidați. Acolo a dansat dansuri populare din Oltenia (Călușul), Ardeal, Moldova, Oaș, timp de șapte ani în care a acumulat foarte multă experiență.
În 1988 a revenit acasă, iar în 1989 s-a întors din nou la FEPA, la ansamblul „Balada”. Câțiva ani mai târziu, în 2004, a înființat la Bacău un PFA cu obiect de activitate dansuri populare, s-a angajat la ansamblul „Busuiocul” din Bacău, unde a dansat dar a și predat dansuri populare, timp de nouă ani fiind profesor la Palatul Copiilor.
În 2006, a înființat Asociația „Bârlădeanca”. Șapte ani mai târziu, dorul de casă l-a făcut să se întoarcă la Bârlad și să deschidă o școală privată de dansuri populare, eventual de dansuri de societate, pentru că are cunoștințe temeinice în domeniu.
„Mi-am propus, revenind acasă, să înființez o școală privată de dans popular și să predau atât copiilor, cât și adulților. M-am dus pe la grădinițe, pe la școli, dar am constatat că interesul copiilor și părinților era mai mult pentru dans modern. Mulți copii din Bârlad merg la cursuri de dans modern, dar nu și la cursuri de dansuri populare. Mi-am dat seama că de unul singur nu voi putea realiza nimic în orașul meu natal, decât prin implicarea autorităților locale. Nu am primit niciun răspuns la Bârlad, în schimb, am găsit bunăvoință la primarul din Fruntișeni, unde am fost angajat în 2015 ca instructor de dans. Am lucrat până anul trecut cu copiii din Fruntișeni, când am considerat că nu este corect să încasez un salariu, de vreme ce mai rămăseseră doar 5-6 fete, din toți copiii cu care făceam dansuri populare. E păcat că autoritățile din Bârlad nu conștientizează cât de importantă este păstrarea tradiției populare, mai ales într-un oraș care se pretinde a fi cultural. Tradițiile populare fac parte din cultura noastră națională și locală. Eu am fost elevul profesorului Aurel Gudulea, cu care am început dansurile populare în urmă cu 40 de ani, la Casa Pionierilor, după ce am fost selectat pe vremea când eram elev la Școala nr. 3. La Bârlad mai există un fost dansator din ansamblul „Balada”, Mihai Micu, care colaborează cu ansambluri de la Ivești și Popeni. Suntem dansatori cu mare experiență și ar trebui ca acest lucru să fie valorificat de către autorități, astfel încât să putem înființa o trupă profesionistă de dansatori. Visul meu personal este ca Bârladul să aibă cât mai repede un ansamblu. Chiar și Pogoneștiul are dansatori și orchestră, Fruntișeniul are orchestră, Iveștiul are ansamblu, la fel ca Vaslui și Huși.”, a mai adăugat Marian Niță.
Talentatul dansator își exprimă regretul că la Bârlad tradițiile populare sunt ignorate, deși are artiști de calibru. Un mare instrumentist bârlădean, Aurel Spătaru, se ocupă de orchestrele de copii din Pogonești, Ivești și Fruntișeni.
Experiența și talentul său ar putea fi valorificate din plin și la Bârlad, așa cum putea fi atrași într-un demers cultural important și Alexandru Micu, un muzician de talie internațională, precum și Liviu Mărgean, acordeonist aflat în top 10 în România.
„S-ar putea face lucruri frumoase cu un minim efort financiar, dacă responsabilii orașului din domeniul culturii și-ar îndrepta atenția către acest demers ce ar fi trebuit pus în practică demult. Poate că nu este târziu ca Primăria și Consiliul Local să se implice, la fel ca și școlile, care împreună cu noi, artiștii, pot promova frumusețea muzicii și dansului popular. Am putea atrage și adulții, atât pentru înființarea unei formații, dar și pentru învățarea dansului popular ca modalitate de socializare și petrecere a unui timp de calitate.”, a concluzionat Marian Niță.
